Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a cerut celor implicați în război contra Iranului, să revină la masa negocierilor

„Cer tuturor părților să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor și să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe rețeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare și că miniștrii de externe ai UE vor discuta situația luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului să revină la masa negocierilor în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului.

„Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această amenințare”, a declarat Starmer pe rețeaua X, subliniind că stabilitatea în regiune este o prioritate.

„Situația în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor și să găsească o soluție diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, avioane americane au atacat trei situri nucleare din Iran, Natanz, Esfahan și instalația de îmbogățire a uraniului Fordow – considerată una dintre cele mai importante ținte ale Israelului în conflictul în curs cu Iranul.

Regatul Unit nu a fost implicat în aceste atacuri, a declarat ministrul britanic al comerțului, Jonathan Reynolds, la Sky News.

Washingtonul nu a cerut ajutor pentru această operațiune, a adăugat el.

Întrebat dacă guvernul britanic a fost informat în prealabil despre atacul american, el a răspuns: „Da, noi știam. Am fost informați, așa cum ne așteptam de la un aliat cheie, despre această acțiune”.

„Am desfășurat resurse militare britanice în regiune și vom lua toate măsurile necesare pentru a ne apăra propriile interese, propriul nostru popor și, bineînțeles, pe cele ale aliaților noștri cheie, dacă aceștia sunt amenințați”, a mai spus el.

Regatul Unit a anunțat luni desfășurarea de avioane de vânătoare și alte întăriri în Orientul Mijlociu, ca răspuns la escaladarea militară dintre Iran și Israel, consolidând o prezență britanică deja substanțială în regiune.