Kazahii vor să ne furnizeze tot uraniul de care are nevoie România pentru funcţionarea Centralei Nucleare de la Cernavodă

Kazakhstan-ul ar putea să furnizeze României orice cantitate de uraniu necesară funcţionării Centralei Nucleare de la Cernavodă, chiar şi în condiţiile în care, într-un orizont mediu şi lung de timp, vor fi construite şi funcţionale şi reactoarele 3 şi 4. Afirmaţia îi aparţine ministrului Energiei Andrei Gerea şi a fost făcută pentru ECONOMICA.NET imediat după o vizită oficială în ţara asiatică.

Faptul că statul kazah, prin oficialii săi, îşi exprimă disponibilitatea să exporte în România tot uraniul de care avem nevoie, pe termen foarte lung, nu înseamnă că o astfel de înţelegere se va şi transpune într-un contract. Ce puţin nu pe termen scurt.

„Într-adevăr, ministrul Energiei din Kazakhstan şi preşedintele Khazatomprom şi-au arătat disponibilitatea ca statul kazah să furnizeze României toate cantităţile de uraniu de care ar avea nevoie. Inclusiv uraniu îmbogăţit. Oficialii şi-au exprimat doar disponibilitatea, nu înseamnă că statul român va şi da curs ei. Ce pot să vă spun acum este că, deocamdată, ne orientăm pe producţia internă. Mai avem resurse de uraniu”, a spus Gerea.

Ministrul nu a putut oferi date privind resursele de uraniu de care dispune România şi nici cantităţile ce se consumă anual pentru Cernavodă. Acestea constituie informaţii clasificate, încadrate la secrete de stat. În cazul în care România ar decide că are nevoie de uraniu de import, aceasta s-ar face doar după efectuarea unui studiu detaliat pe resurse şi prognoze, la care ar contribui mai multe ministere, a mai spus ministrul. De asemenea, o astfel de decizie ar putea ajunge şi în CSAT.

Potrivit unei surse guvernamentale din domeniu, rezervele de uraniu nu ar mai fi îndeajuns pe termen mediu şi lung, cu atât mai mult dacă se pun în funcţiune încă două reactoare la Cernavodă. „Nu mai avem chiar aşa mult, doar pentru câţiva ani”, a precizat sursa. În Strategia Energetică a României 2007-2014, se precizează de asemenea, că resursele de uraniu s-ar epuia la nivelul anului 2017.

Un studiu din 2013 realizat de firma GVC Complete Project, la care au fost co-autori Gelu Mărăcineanu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale, şi Teodor Chirică, fost director Nuclearelectrica şi actual director EnergoNuclear prezintă o altă situaţie a rezervelor certe şi posible ale României. Astfel, potrivit studiului, 3.100 de tone sunt resurse asigurate rezonabil în vreme ce alte resurse deduse mai sunt tot de 3.600 de tone. În categoria resurselor nedescoperite am mai avea încă 6.000 de tone, din care 3.000 de tone ca resurse prognosticate şi tot atâta ca resurse speculative.

Mai departe, potenţialul geologic al României având în vedere datele publice actuale indică resurse măsurate de 5.620 tone, din care cu potenţial recuperabile 4.000 tone. La acestea se mai adaugă resurse deduse de circa 7.570 tone, ceea ce duce la un total de resurse identificate de 12.830 tone. Ca resurse nedescoperite ar mai exista 28.000 de tone, din care prognosticate sunt 12.000 tone iar 16.000 tone ar fi speculative. Din evaluarea potenţialului geologic rezultă că zăcământul Crucea-Butuşana, aflat în exploatare, este cel mai cercetat şi cunoscut, însă perspectiva sa de dezvoltare este limitată la 5-6 ani. Zăcământul Tulgheş-Grinţieş, aflat tot în aceeaşi zonă a Carpaţilor Orientali, are un potenţial de 6.000 de tone de uraniu, din care doar jumătate sunt posibil valorificabile. Singurul producător din ţară este Compania Naţională a Uraniului (CNU).

Kazakhstan-ul este, din 2009, cel mai mare furnizor de uraniu din lume. De asemenea, este principalul furnizor de uraniu pentru cele 100 de centrale nucleare din SUA, cu 25% din tot necesarul Americii.