Kazahstanul, prima sursă de petrol a României, încearcă să transporte cât mai mult petrol spre Occident ocolind Rusia. În mai puțin de o lună intră în vigoare embargoul

Petrol. Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a solicitat, la un eveniment public din regiunea Mangistau, de la malul Mării Caspice, creșterea livrărilor de țiței kazah prin porturile caspice Aktau și Kuryk, la un nivel de 20 de milioane de tone pe an, porivit presei ruse.

Șeful statului asiatic a subliniat că situația actuală de pe piețele mondiale face ca ruta trans-caspică să devină mult mai importantă, iar autoritățile de la Astana colaborează cu cele din țările vecine.

Livrările de țiței prin Caspica ar permite Kazahstanului să ocolească Rusia pentru unele volume transportate, care ar ajunge astfel în porturile de la estul Mării Negre sau din Turcia prin sudul Rusiei. Astfel, va fi mai puțin țiței transportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), cea care traversează Rusia și ajunge în terminalul din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră, de unde este transportat, cu vaporul, spre piețele occidentale. CPC este, de altfel, principala rută de transport a țițeiului kazah spre piețele occidentale, prin care trec cam 80% din exporturile kazahe.

Șeful statului kazah a spus că regiunea Mangistau, cea de pe litoralul estic al Mării Caspice, are un mare potențial, iar una dintre sarcinile țării sale este de a crea aici un nod de transport și de  tranzit de importanță globală. Dacă planurile sale vor fi și implementate, mai mult de o treime din volumul care trece prin CPC ar putea trece prin Aktau și Kuryk.

Kazahstanul este unul dintre marii exportatori de petrol al lumii iar în 2021, prin conducta CPC, care asigură tranzitul a circa 1% tot țițeiul global,  a transportat 53 de milioane de tone spre piețele occidentale. Însă, în acest an, de la începutul războiului din Ucraina, au tot fost probleme legate de terminalul CPC din portul rusesc. În patru rânduri, exporturile de țiței prin cele trei puncte marine (SPM) din largul portului au fost reduse, din motive tehnice: avarii în urma unei furtuni, niște mine pe fundul apei care stau acolo de 80 de ani și brusc au devenit o problemă, inspecții care au arătat proceduri neconforme cu legislația rusă în materie de ecologie, fisuri ale metalului sub apă etc.

CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.

În aceste condiții, este firesc ca statul kazah să se preocupe de găsirea unor rute alternative pentru cât mai mult țiței exportat, mai ales în condițiile în care introducerea embargoului asupra petrolului rus i-ar putea face pe ruși să indisponibilizeze terminalul, ca măsură de retorsiune, invocând diverse motive. De altfel, kazahii și-au și redenumit țițeiul, KEBCO, pentru a putea fi ușor disociat de cel rusesc, ca să nu aibă probleme după instituirea embargoului.

Citește și:

Noi benzinării Rompetrol și Petrom pe autostrăzile A1 și A3 și DN 1 și DN2. Unele vor avea și stații de încărcare cu hidrogen

Ce pași s-au făcut

Deși ponderea transportului prin CPC este dominantă, s-au făcut deja inele livrări pe alte căi, în condițiile în care, încă din august kazahii și companiile occidentale care produc în Kazahstan testează rute alternative. Astfel, compania petrolieră Tengizchevroil (TCO), o firmă mixtă deţinută de Chevron, ExxonMobil, Lukoil şi KazMunaygas (KMG), a început să negocieze separat rute alternative de livrare de petrol via conducte şi calea ferată, potrivit unor surse citate de Reuters. Un transport de 1.000 de tone ar fi fost deja făcut. Total are deja planuri de a transporta 200.000 de tone de petrol extras din Kazahstan prin portul kazah Aktau și apoi prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (Turcia) până la sfârșitul anului.

O altă rută de export ar fi portul de la Marea Neagră Batumi, din Georgia, acolo unde KMG este unic acționar al operatorului terminalului petrolier, care are o capacitate anuală de tranzit de 15 milioane de tone de ţiţei, TCO direcționând deja un volum mic pe această rută.

În plus, începând din 2023, alte 3,5 milioane tone de petrol kazah ar urma să înceapă să fie transportate anual printr-o altă conductă azeră care ajunge până în portul georgian Supsa de la Marea Neagră.

Problema României

În 2021 în România s-au produs 3,2 milioane de tone de petrol și s-au importat 6,8 milioane de tone, în special din Kazahstan și apoi din Rusia, dar țițeiul kazah a venit tot prin Rusia. Consumul mediu anual este de 7,3 milioane de tone de carburanți, dintre care 5,9 milioane de tone motorină, dintre care doar circa două treimi se produce în cele trei rafinării din țară, restul se importă. 80% din tot țițeiul importat trece prin Rusia, la fel și 63% din toate importurile de motorină.

Cel mai important consumator de țiței din Kazahstan este rafinăria Petromidia, controlată de KazMunayGas, compania petrolieră națională a statului kazah dar, după ce Petrom a renunțat la achiziția de țiței rusesc pentru rafinăria Petrobrazi, cumpără și ea țiței kazah, iar rafinăria Petrotel a Lukoil, primește țiței rusesc tot prin terminalul CPC.

La începutul lunii octombrie, aflat într-o vizită la Astana, ministrul român al Energiei, Vitgil Popescu, a primit asigurări din partea oficialilor kazahi că vor continua să livreze petrol fără sincope.

„Alături de Bolat Akchulakov, ministrul Energiei din Republica Kazahstan, din calitatea de co – preşedinţi, am prezidat astăzi lucrările celei de-a 16-a sesiuni a Comisiei Interguvernamentale româno-kazahe. În cadrul sesiunii plenare am semnat documentele prin care am căzut de acord să intensificăm relaţiile bilaterale şi comerciale dintre cele două state, în mai multe domenii esenţiale. Vom colabora în domeniul energiei şi, totodată, am primit asigurări că vom avea parte de tot sprijinul pentru securizarea aprovizionării cu petrol şi produse derivate”, a arătat Popescu.

Citește și:

Serbia ia în calcul naționalizarea industriei sale petroliere, controlată acum de Gazprom