Kazahstan vrea să revizuiască acordurile semnate cu giganţii petrolieri din Occident

Adaugă-ne ca sursă preferată

De mai mulţi ani, ţara din Asia Centrală este într-o dispută cu companiile petroliere occidentale cu privire la costuri, iar în 2023 le-a solicitat să plătească despăgubiri în valoare de mai multe miliarde de dolari, scrie Agerpres.

În replică, firmele occidentale susţin că Guvernul de la Astana vrea pur şi simplu să îşi majoreze participaţiile într-o serie de mari proiecte de petrol şi gaze, în ceea ce ar fi practic o „naţionalizare a resurselor”. Autorităţile kazahe au respins astfel de critici susţinând că obiectivul lor este să reducă costurile umflate de marile companii petroliere occidentale.

Preşedintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a ordonat marţi Guvernului să intensifice discuţiile cu marile companii petroliere internaţionale cu privire la prelungirea actualelor acorduri de împărţire a producţiei (PSA) pentru a obţine „condiţii mai bune”.

„Investiţiile mari au nevoie de un orizont de planificare pe termen lung. De aceea, guvernul va trebui să intensifice negocierile cu privire la prelungirea contractelor de tip PSA pe baza unor noi condiţii, favorabile ţării”, a spus Tokayev.

Luând cuvântul la un briefing de presă, ministrul kazah al Energiei, Almasadam Satkaliyev, a precizat că statul ar putea să îşi majoreze participaţiile la proiectele petroliere dezvoltate de multinaţionalele din energie, să schimbe operatorii sau să renegocieze contractele.

„Una dintre posibilele condiţii pentru prelungirea acordurilor de tip PSA ar putea fi îmbunătăţirea termenilor contractului, o modificare a participaţiei statului kazah sau schimbarea anumitor operatori”, a spus Satkaliyev. „Decizia finală va fi luată pe baza dialogului, un dialog deschis şi constructiv, în conformitate cu legislaţia internaţională, cu participanţii la aceste consorţii”, a adăugat Satkaliyev.

Kazahstanul generează cea mai mare parte a producţiei sale de petrol de la câmpurile petrolifere Tengiz, Karachaganak şi Kashagan, care sunt dezvoltate toate cu ajutorul marilor companii petroliere occidentale.

În 2023 însă, Kazahstanul a solicitat consorţiilor care dezvoltă câmpurile petrolifere Kashagan şi Karachaganak să plătească despăgubiri în valoare de peste 13 miliarde de dolari, respectiv 3,5 miliarde de dolari, pe fondul unei dispute cu privire la costurile asociate cu dezvoltarea acestor proiecte.

Zăcământul petrolifer offshore Kashagan, una dintre cele mai mari descoperiri petroliere făcute la nivel mondial în ultimele decenii, este dezvoltat de un consorţiu din care fac parte firmele Eni, Shell, TotalEnergies, ExxonMobil, KazMunayGaz, Inpex şi CNPC. Acest consorţiu, denumit North Caspian Operating Company (NCOC), a investit aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru a putea extrage petrol de la Kashagan.

Eni, Shell şi KazMunayGaz sunt parteneri şi la proiectul Karachaganak, alături de Chevron şi Lukoil, la care au investit peste 27 de miliarde de dolari.

Tengizchevroil, cea mai mare iniţiativă care vizează producţia de petrol în Kazahstan, implică firmele Chevron, ExxonMobil, Lukoil şi KazMunayGaz.

Zăcământul Tengiz este responsabil pentru o mare parte din producţia de petrol a Kazahstanului şi a fost o sursă importantă de numerar pentru grupul american Chevron, timp de mai multe decenii. Însă exporturile de petrol de la acest zăcământ depind în totalitate de o conductă care traversează Rusia în drum spre Marea Neagră, o rută controlată de Moscova.