Kosovo a sărbătorit cinci ani de independenţă „ireversibilă” – AFP

‘Republica Kosovo este o realitate ireversibilă şi de netăgăduit’, a afirmat, într-un discurs televizat, preşedinta kosovară, Atifete Jahjaga.

În cursul şedinţei parlamentului, ea a adresat un mesaj de reconciliere sârbilor din Kosovo, a cărui populaţie este majoritar albaneză. ‘Kosovo este şi patria voastră (…) Să întindem mâna cooperării, să creăm o situaţie de normalitate pentru a ne îndrepta către un viitor paşnic’, a spus ea, într-una dintre rarele declaraţii ale responsabililor kosovari destinate minorităţii sârbe şi care, în plus, a fost făcută chiar în limba sârbă.

În acelaşi timp, la Belgrad, premierul Serbiei, Ivica Dacic, şi-a invitat compatrioţii să dea dovadă de pragmatism, scrie Agerpres citând editorialul AFP. ‘Să nu credem într-o iluzie. Kosovo nu este independent, dar nici Serbia nu mai deţine suveranitatea asupra Kosovo’, a spus el presei locale, considerând că trebuie căutate soluţii care să ţină cont de realitatea de pe teren.

Deşi Serbia consideră în continuare Kosovo ca fiind provincia sa, Belgradul şi Pristina au semnat mai multe acorduri în urma presiunilor Uniunii Europene, care le condiţionează orice progres în procesul de aderare de normalizarea relaţiilor bilaterale. Aceste acorduri au ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, a căror existenţă este perturbată de dificultăţile administrative determinate de statutul neclar al acestui teritoriu, cum ar fi cele legate de starea civilă, cadastru sau vămi.

Premierii sârb şi kosovar, Ivica Dacic şi Hashim Thaci, s-au întâlnit de patru ori la Bruxelles în ultimele luni şi au semnat, în luna decembrie, un acord ce soluţionează problema punctelor de trecere între Serbia şi Kosovo, care vor fi gestionate în comun. De asemenea, Belgradul şi Pristina au desemnat ‘ofiţeri de legătură’ care vor fi detaşaţi în cadrul misiunilor UE din cele două capitale.

Problema cea mai spinoasă în relaţiile dintre Belgrad şi Pristina rămâne sprijinul acordat de Serbia conaţionalilor săi din nordul Kosovo, unde aceştia sunt majoritari, controlând în această regiune, care practic scapă de sub controlul kosovarilor, instituţii precum şcoli şi tribunale.

Belgradul solicită o largă autonomie pentru cei 40.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, dar şi pentru ceilalţi 80.000 din enclavele împrăştiate în sudul fostei sale provincii, care şi-a proclamat unilaterală independenţa în anul 2008. Dar micile progese sunt eclipsate de criza economică ce a lovit Kosovo, unde o treime dintre locuitori trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi, iar şomajul afectează 40% din populaţie. În plus, corupţia clasei politice kosovare este una dintre principalele preocupări ale UE şi este aspru criticată de societate. ‘Multe eşecuri şi numai câteva reuşite’, concluziona cotidianul Zeri în titlul unui articol publicat în ediţia sa de duminică.