Kovesi: Peste 100 de primari şi preşedinţi de CJ, trimişi în judecată. E necesară o reformă în domeniul prevenirii corupţiei

Economica.net
25 02. 2016
proces_tribunal_05684_48096200

‘Există instituţii publice în care corupţia creşte în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată faţă de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene au fost trimişi în judecată. O treime din preşedinţii de consilii judeţene sunt trimişi în judecată. Este o coincidenţă? Este o legătură între funcţia publică şi bugetul administrat? Cu siguranţă este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public’, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Şefa DNA a atras atenţia că, atât timp cât planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate.

‘În continuare se vor folosi banii cetăţenilor pentru achiziţii de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi. Cât timp se poate decide discreţionar ordinea efectuării plăţilor, vor fi în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme’, a spus ea.

Kovesi a susţinut că rezultatele DNA obligă la lansarea unei discuţii despre necesara reformă a statului în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei.

‘Este bine că avem în fiecare an tot mai mulţi inculpaţi pentru corupţie? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată însă că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă’, a subliniat procurorul-şef anticorupţie.

Ea a evidenţiat că Justiţia este un serviciu public, iar de multe ori cei din DNA funcţionează sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

‘Nivelul de aşteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve şi probleme pe care nu le avem în atribuţii. Aceasta nu înseamnă că aşteptările cetăţenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. Dar lupta împotriva corupţiei nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări şi condamnări în dosarele DNA. Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri’, a arătat Kovesi.

Potrivit acesteia, principala provocare pentru DNA este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate.

‘Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu faţă de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluţionat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influenţează durata de soluţionare a cauzelor. (…) În acest moment avem de soluţionat peste 7.100 de cauze. Dublu faţă de cât putem soluţiona noi într-un an’, a spus şefa DNA.

Kovesi a precizat că o primă rezolvare ar fi creşterea numărului de procurori şi poliţişti, însă această soluţie nu va fi eficientă dacă evoluţia volumului de activitate va avea acelaşi ritm.

‘Trebuie acceptat că nu putem aştepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase şi reale de prevenţie a corupţiei’, a punctat procurorul-şef al DNA.