Kremlinul acuză Armenia că i-ar fi oferit o platformă pentru declaraţii antiruseşti lui Zelenski
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/Zelenski-631x420.jpg)
În cadrul unei vizite la Erevan la începutul acestei săptămâni, Zelenski afirmase că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piaţa Roşie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai, tradiţional organizată pentru a marca victoria asupra Germaniei naziste în cel de-la Doilea Război Mondial.
Parada s-a desfăşurat sâmbătă conform planului, într-un format restrâns, fără obişnuita defilare a echipamentelor militare, din cauza temerilor de posibile atacuri cu drone din partea Ucrainei, deşi aceasta anunţase că va respecta armistiţiul. Iniţial, Rusia decretase un armistiţiu unilateral pentru 8-9 mai, în timp ce Kievul anunţase că propune un armistiţiu din 6 mai, dar dacă Moscova continuă atacurile, Ucraina ar putea riposta. Pentru a-şi asigura liniştea la defilarea din 9 mai, preşedintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe liderul american Donald Trump, care a anunţat pe 8 mai seara un armistiţiu pentru zilele de 9, 10 şi 11 mai, indicând că atât Rusia, cât şi Ucraina au aderat la acesta.
Moscova l-a convocat joi pe ambasadorul Armeniei în Rusia pentru a-şi exprima protestul faţă de ceea ce a calificat drept „ameninţări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan.
„Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor de presă ruse.
„Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească”, a spus Peskov, adăugând că Rusia aşteaptă o explicaţie din partea Erevanului în această privinţă.
Rusia îşi exprimase joi îngrijorarea cu privire la faptul că Armenia este atrasă în ceea ce a descris drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit, în 4 mai, o reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE).
Peste 40 de lideri europeni, printre care şi Volodimir Zelenski, au participat la acel eveniment, urmat de un summit UE-Armenia.
Relaţiile între Rusia şi Armenia, ţară care găzduieşte baze militare ruseşti, au devenit din ce în ce mai tensionate de când Azerbaidjanul a recucerit cu forţa regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenţei acolo a forţelor ruse de menţinere a păcii.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia va fi de acord cu un „divorţ blând” de Armenia dacă republica intenţionează să adere la Uniunea Europeană, însă nu a ezitat să o ameninţe dacă urmează „calea Ucrainei”, potrivit publicaţiei Dialog.ua.
Autorităţile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, astfel încât Kremlinul să ştie cum să-şi structureze viitoarele relaţii cu Erevanul, a afirmat Putin într-o conferinţă de presă după parada de 9 mai din Piaţa Roşie.
Tonul său împăciuitorist a fost urmat imediat de o ameninţare la adresa Erevanului, preşedintele rus susţinând că „şi ceea ce se întâmplă acum în Ucraina” a început cu „încercarea Kievului de a adera la UE”, notează publicaţia ucraineană citată.
La recentul lor prim summit comun, Armenia şi Uniunea Europeană au adoptat o declaraţie în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspiraţiile poporului armean de a adera la UE.
Replica Erevanului la solicitarea lui Putin de a se hotărî mai repede cu cine merge, cu Rusia sau UE, a venit duminică, prin vocea ministrului de externe armean Ararat Mirzoian. Erevanul va lua o decizie privind integrarea europeană atunci când va considera necesar. Armenia rămâne în prezent membră a Uniunii Economice Eurasiatice, dar aspiraţiile sale europene nu au dispărut, a afirmat acesta, conform Dialog.ua.