Kristalina Georgieva (FMI): Creșterea economiei globale se va menține la 3% în următorii cinci ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este cea mai scăzută estimare pe termen mediu a instituţiei financiare internaţionale din 1990, şi mult sub rata medie de creştere de 3,8% din ultimele două decenii.

Acţiunile solide şi coordonate de politică monetară şi fiscală, ca răspuns la pandemie şi la efectele invadării Ucrainei de către Rusia, au prevenit rezultate cu mult mai proaste în ultimii ani, dar perspectivele de creştere rămân slabe pe termen scurt şi mediu, ţinând cont de nivelul persistent ridicat al inflaţiei, a explicat Georgieva.

Oficialul a adăugat: „În profita surprinzătoarei rezilienţe a pieţelor muncii şi a cheltuielilor de consum în economiile avansate, dar şi a efectelor pozitive ale redeschiderii Chinei, ne aşteptăm ca economia mondială să înregistreze o creştere de sub 3% în 2023. În condiţiile sporirii tensiunilor geopolitice şi a nivelului încă ridicat al inflaţiei, o redresare robustă rămâne greu de realizat, ceea ce afectează perspectivele tuturor, în primul rând ale celor mai vulnerabili”.

În 2022, avansul economiei mondiale a scăzut cu aproape jumătate, la 3,4%, de la un nivel de 6,1% în 2021, în urma şocului invadării Ucrainei de către Rusia.

Georgieva a apreciat că India şi China vor fi responsabile pentru jumătate din creşterea economiei mondiale în 2023, dar aproximativ 90% din economiile avansate vor înregistra anul acesta o încetinire economică. De asemenea, oficialul a cerut băncilor centrale să continue măsurile de contracarare a inflaţiei ridicate, atât timp cât presiunile financiare rămân limitate.

Recentele turbulenţe din sectorul bancar din SUA şi Elveţia au expus eşecul gestionării riscurilor la anumite bănci şi deficienţele acţiunilor de supervizare.

„Cheia este monitorizarea cu atenţie a riscurilor în bănci şi în instituţiile financiare non-bancare, precum şi slăbiciunea unor sectoare, cum ar fi cel imobiliar. Nu este momentul pentru reducerea vigilenţei”, avertizează Georgieva, adăugând că, deşi oficialii au răspuns rapid problemelor, rămân temerile privind potenţialele vulnerabilităţi „ascunse” din bănci şi din instituţiile financiare non-bancare.

Ţările cu venituri scăzute, afectate de costurile ridicate de împrumut şi de reducerea cererii pentru exporturile lor, vor înregistra o creştere a veniturilor per-capita sub nivelul economiilor emergente, susţine oficialul FMI.

Pentru sporirea perspectivelor de creştere şi a productivităţii, Georgieva a cerut schimbări semnificative, inclusiv cheltuieli anuale estimate la 1.000 de miliarde de dolari cu energia regenerabilă, şi măsuri menite să evite fragmentarea economiei globale.