Kuweitul a ajuns în criză de lichidități. Fitch i-a menținut ratingul AA, dar i-a revizuit perspectiva la negativă

Economica.net
03 02. 2021
800px_kuwait_city_at_night_87984700

Agenţia de evaluare Fitch a confirmat ratingul „AA” atribuit Kuweitului dar a subliniat că „iminenta epuizare a activelor lichide şi absenţa autorizării Parlamentului pentru ca Guvernul să se poată împrumuta” creează incertitudine. Anunţul celor de la Fitch vine după un recent avertisment de la S&P Global Ratings, conform căruia agenţia ar putea retrograda Kuweitul în următoarele 12 luni dacă politicienii nu reuşesc să depăşească impasul.

Chiar dacă este o ţară cu venituri mari, mai mulţi ani de preţuri scăzute la ţiţei au obligat Kuweitul să îşi folosească rezervele. În criză de lichidităţi, anul trecut Guvernul a început să transfere cele mai bune active ale sale către fondul suveran Future Generations Fund, în schimbul unor lichidităţi.

Printre aceste active se numără participaţii la Kuwait Finance House şi compania de telecomunicaţii Zain, a dezvăluit o sursă din apropierea acestui dosar. Compania petrolieră de stat Kuwait Petroleum Corp., care are o valoare nominală de 2,5 miliarde de dinari (8,3 miliarde de dolari), a fost transferată şi ea, în luna ianuarie, de la Trezoreria statului către fondul suveran de investiţi, susţine sursa care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

„Este vorba de o criză pe termen scurt nu una pe termen lung. Future Generations Fund este vesta noastră de salvare dar nu avem o barcă care să ne aducă la mal, nu avem o viziune. Trebuie să ne restructurăm economia şi să ne îndepărtăm de un stat al bunăstării”, spune Nawaf Alabduljader, profesor de management al afacerilor la Kuwait University.

La fel ca şi statele vecine, Kuweitul se confruntă cu presiuni de pe urma pandemiei Covid-19 şi a preţului scăzut al petrolului. Însă, spre deosebire de Arabia Saudită şi alte ţări din regiune, parlamentarii din Kuweit au blocat propunerile destinate accesării pieţelor financiare internaţionale pentru a acoperi deficitul. Kuweitul nu a mai revenit pe pieţele internaţionale după emisiunea de eurobonduri din 2017.

Chiar dacă aproape trei sferturi din bugetul ţării este alocat plăţii salariilor şi subvenţiilor pentru angajaţii din sectorul public, parlamentarii s-au opus şi oricărei propuneri de reducere a cheltuielilor, apreciind că Guvernul trebuie să reducă risipa şi corupţia înainte de a trece povara pe seama publicului sau a recurge la împrumuturi.

Între timp, Future Generations Fund, care dispune de active în valoare de 600 de miliarde de dolari, nu poate fi accesat fără o legislaţie, iar ideea de a recurge la rezervele naţionale este una nepopulară. Anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege care scuteşte Guvernul să transfere suma obişnuită de 10% din venituri către Future Generations Fund în anii de deficit.

Schimbul de active pentru lichidităţi cu fondul suveran a adus Guvernului câteva luni de răgaz în care să poată trece prin Parlament o lege referitoare la împrumuturi. Dacă varianta aceasta eşuează, Guvernul ar putea recurge la contractarea unui credit de la fondul suveran sau la un plan de emisiuni de obligaţiuni, care ar putea fi adoptat prin decret, însă pentru moment ambele scenarii sunt puţin probabile.

În condiţiile în care 80% din veniturile Guvernului sunt bazate pe petrol, Kuweitul are nevoie ca barilul de ţiţei să fie cotat la 90 de dolari pentru a putea avea un buget echilibrat. Însă miercuri, barilul de ţiţei Brent se tranzacţiona la aproximativ 58 de dolari. În plus, având în vedere că creşterea cu 7% a cheltuielilor statului în exerciţiul fiscal care ar urma să înceapă în aprilie, Kuweitul se îndreaptă spre un deficit bugetar de 12 miliarde de dinari, cel de al optulea deficit bugetar consecutiv.