La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Comisia Europeană a aprobat azi sprijinul financiar pentru construcţia celei mai avansate infrastructuri din lume destinate studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme, pe Platforma de Fizică Măgurele. Mai precis, e vorba despre construcţia unui laborator paneuropean la Măgurele, care va fi operaţional în 2015.
Cristina Şomănescu - mar, 18 sept. 2012, 12:32
La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Proiectul se numeşte Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), iar beneficiarul său este Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”.

Proiectul vizează crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională, care va fi deschisă pentru specialiști din mediul știinţific universitar și privat.

Laboratorul din România va face parte din prima rețea multidisciplinară paneuropeană care vizează cercetarea potențialului tehnologiei laser de vârf.

Această infrastructură de cercetare de avangardă va fi dezvoltată în România, Republica Cehă și Ungaria, în perioada 2010-2016. Valoarea proiectului se ridică la 356 de milioane de euro. Proiectul este finanţat de UE prin programul „Creșterea Competitivității Economice”, din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).

În laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele vor activa specialişti români în domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia modalități noi de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.

Laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele e unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare prioritare pentru Europa, potrivit Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI).

„Ne punem speranțe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în țară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodul creierelor» și atrăgând noi societăți în regiune”, a declarat Comisarul Hahn.

În prezent, România investeşte 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare, în sectoarele public și privat luate împreună, în contextul în care obiectivul României în cadrul strategiei Europa 2020 este creşterea ponderii investiţiei în cercetare şi dezvoltare la 2% din PIB. CE mizează pe proiectul antemenţionat pentru a atinge acest obiectiv.

Te-ar mai putea interesa și
Trump, The Peacemaker – Acord de pace între RD Congo şi Rwanda
Trump, The Peacemaker – Acord de pace între RD Congo şi Rwanda
Preşedintele american Donald Trump a prezidat joi, la Washington, ceremonia de semnare a unui acord de pace cu omologii săi din Rwanda şi Republica Democrată Congo (RDC), care să pună capăt......
Strategia privind inovarea în sectorul public, modificări la Codul Fiscal, măsuri de implementare a PNRR – pe ordinea ședinței de Guvern
Strategia privind inovarea în sectorul public, modificări la Codul Fiscal, măsuri de implementare a PNRR – pe ordinea ...
Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de vineri aprobarea Strategiei naţionale privind inovarea în sectorul public ...
Cea mai puternică stație de încărcare pentru mașini electrice din Europa de Est, pusă în funcțiune la Pitești
Cea mai puternică stație de încărcare pentru mașini electrice din Europa de Est, pusă în funcțiune la Pitești
Așa cum ați aflat deja de la Economica.net, Eldrive tocmai a inaugurat la Pitești prima stație de încărcare pentru ...
Gigantul american GE Vernova a primit o nouă comandă de 42 de turbine pentru un parc eolian mare în România
Gigantul american GE Vernova a primit o nouă comandă de 42 de turbine pentru un parc eolian mare în România
GE Vernova, divizia de regenerabile a giganului american General Electric, a încheiat un acord cu Greenvolt Power – parte ...