La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Comisia Europeană a aprobat azi sprijinul financiar pentru construcţia celei mai avansate infrastructuri din lume destinate studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme, pe Platforma de Fizică Măgurele. Mai precis, e vorba despre construcţia unui laborator paneuropean la Măgurele, care va fi operaţional în 2015.
Cristina Şomănescu - mar, 18 sept. 2012, 12:32
La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Proiectul se numeşte Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), iar beneficiarul său este Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”.

Proiectul vizează crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională, care va fi deschisă pentru specialiști din mediul știinţific universitar și privat.

Laboratorul din România va face parte din prima rețea multidisciplinară paneuropeană care vizează cercetarea potențialului tehnologiei laser de vârf.

Această infrastructură de cercetare de avangardă va fi dezvoltată în România, Republica Cehă și Ungaria, în perioada 2010-2016. Valoarea proiectului se ridică la 356 de milioane de euro. Proiectul este finanţat de UE prin programul „Creșterea Competitivității Economice”, din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).

În laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele vor activa specialişti români în domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia modalități noi de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.

Laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele e unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare prioritare pentru Europa, potrivit Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI).

„Ne punem speranțe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în țară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodul creierelor» și atrăgând noi societăți în regiune”, a declarat Comisarul Hahn.

În prezent, România investeşte 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare, în sectoarele public și privat luate împreună, în contextul în care obiectivul României în cadrul strategiei Europa 2020 este creşterea ponderii investiţiei în cercetare şi dezvoltare la 2% din PIB. CE mizează pe proiectul antemenţionat pentru a atinge acest obiectiv.

Te-ar mai putea interesa și
Analiză: Cum au redus noile aplicații financiare timpii de retragere online de la 3 zile la câteva secunde
Analiză: Cum au redus noile aplicații financiare timpii de retragere online de la 3 zile la câteva secunde
Retragerile online nu mai durează zile întregi. Noile aplicații financiare au redus timpul la câteva secunde, deci regulile jocului s-au schimbat complet. Dar ce înseamnă asta pentru......
Transelectrica pune centrale fotovoltaice și baterii la 29 de stații de transformare. Beneficii în funcționarea SEN
Transelectrica pune centrale fotovoltaice și baterii la 29 de stații de transformare. Beneficii în funcționarea SEN
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA avansează în derularea investiției de instalare ...
Norvegia a vândut petrol de 6 miliarde de dolari în doar o lună, cea mai mare valoare din istorie
Norvegia a vândut petrol de 6 miliarde de dolari în doar o lună, cea mai mare valoare din istorie
Valoarea exporturilor de ţiţei ale Norvegiei a crescut în luna martie până la un nivel record, în contextul izbucnirii ...
Măsurile de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare – Consiliul Fiscal
Măsurile de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare – Consiliul Fiscal
Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare, consideră ...