Criza laptelui continuă în România sub altă formă: fabricile procesează materie primă din UE, iar fermierii români exportă în Bulgaria

Criza laptelui care a afectat Europa de la introducerea embargoului rusesc continuă să producă efecte în România, chiar şi după ce preţurile obţinute de fermieri şi-au revenit. Procesatorii au cumpărat lapte din UE, de pe piaţa liberă, pentru că a fost mai ieftin, iar acum se confruntă cu un deficit. Aceasta pentru că iarna producţia e mică, iar fermierii români vând pe contract în Bulgaria. Importurile au crescut anul trecut cu peste 30%, iar exporturile pe anumite segmente cu aproximativ 20%. Livrările către Bulgaria s-au majorat de peste 2,5 ori.
Alina Stanciu - mie, 18 ian. 2017, 22:10
Criza laptelui continuă în România sub altă formă: fabricile procesează materie primă din UE, iar fermierii români exportă în Bulgaria

România a „înghiţit” în primele zece luni ale anului trecut peste 153.800 de tone de lapte de import, cu 31,5% mai mult decât cu un an în urmă, în condiţiile în care şi fermierii au livrat către centrele de colectare sau procesatori o cantitate mai mare. Astfel, din datele Institutului Naţional de Statistică, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile  agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în primele 11 luni ale lui 2016 cu 4,1% faţă de perioada similară a anului trecut, până la peste 882.700 tone.

Privită pe luni, situaţia importurilor pare şi mai problematică. În lunile de iarnă şi începutul primăverii, când producţia de lapte românesc scade în mod obişnuit, importurile din 2016 au fost cu 36% (ianuarie), 54% (februarie), 69% (martie ) şi 59% (aprilie) peste cele din 2015, potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către INS. Aceasta în contextul în care şi laptele românesc livrat de fermieri a fost mai mult cu 12,2%, 18,5%, 3,9%, respectiv 9,4%.

Din mai, importurile s-au mai temperat (plus 27% faţă de anul anterior în mai, plus 4,4% în iunie şi 10,8% în iulie) la fel ca şi cantităţile livrate de fermieri (plus 5,2% în mai, minus 2,7% în iunie şi minus 0,8% în iulie) şi ca urmare a absenţei Programului „cornul şi laptele” în şcoli în perioada vacanţei de vară. Aceasta în contextul în care, din datele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), programul guvernamental menţionat înseamnă un consum de aproximativ 420 de tone de lapte pe zi.

Nu în ultimul rând, în august, importurile au crescut cu 29,5%, în septembrie cu 23,5%, iar în octombrie cu 4,4%, pe fondul unui grad de colectare scăzut de lapte românesc (plus 5,5% în august, 0,7% în septembrie şi minus 1% în octombrie.

Cum explică procesatorii situaţia

 „Noi ne confruntăm cu un deficit de lapte în piaţă. Nu am găsit lapte nici în septembrie, nici în noiembrie şi preţul pe piaţa spot (piaţa liberă, necontractată n. red.) a ajuns până la 40-45 de cenţi pe litru (echivalentul a aproximativ 2 lei litrul n. red.). Ceva s-a întâmplat. Ori s-a raportat greşit, ori piaţa neagră este atât de mare încât afectează cotele declarate. Datele (referitoare la faptul că s-a colectat cu 4,1% mai mult decât anul trecut n. red.) contrazic realitatea – datorită cererii mari preţul laptelui spot a sărit de 35 de cenţi pe litru – şi declaraţiile fermierilor care au spus că efectivul de animale a scăzut. Atunci când ai un preţ spot de 45 de cenţi pe litru înainte de Crăciun, nu poţi să spui că ai creştere a cantităţii colectate”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, ce înglobează 26 procesatori de lapte şi 6 companii din domenii conexe.

Potrivit acestuia, o posibilă explicaţie ar fi şi activitatea celor aproximativ 900 de mici fabrici de lapte înregistrate pe Ordinul 111/2008, care nu sunt supuse aceluiaşi regim de control precum sunt operatorii autorizaţi şi care activează pe „piaţa gri”. Nu în ultimul rând, responsabile de creşterea semnificativă a importurilor ar putea fi, spune Dorin Cojocaru, şi produsele lactate comercializate sub brandurile private ale marilor retaileri, dar şi exporturile de brânzeturi maturate.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la raft, acesta se aşteaptă la o ajustare în sus a preţurilor produselor alimentare începând din luna martie, ca urmare a taxei pe deşeurile din ambalaj, a creşterii salariului minim şi a evoluţiei cursului leu-euro. 

Cum explică fermierii situaţia 

„Creşterea foarte mare a importurilor a fost dată de preţul foarte mic de pe piaţa spot. Foarte mulţi procesatori au adus lapte din UE cumpărând de pe piaţa liberă”, explică pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Acesta atrage atenţia că, din 2014, preţul spot al laptelui a fost sub preţul laptelui contractat, ceea ce i-a încurajat pe procesatori să aducă materie primă din piaţa comună. Aceasta până în luna septembrie când preţul la liber s-a dublat.

„De obicei, preţul spot creştea iarna, când era producţie mică, şi scădea sub preţul contractat primăvara şi vara. În septembrie 2016, preţul spot s-a majorat de la 80 de bani la 2 lei, în timp ce la poarta fermei preţul era între 1 şi 1,8 lei, pornind de la 0,5 lei la 1,2 lei înainte de septembrie. Acum, APRIL spune că nu are lapte, pentru că procesatorilor nu le convine să dea 2 lei pe spot din UE, iar din intern nu au de unde. Aceasta pentru că foarte mulţi procesatori au dat un preţ atât de mic fermierilor români încât foarte mulţi dintre cei din zona de sud şi de sud-est îşi vând laptele în Bulgaria. Lapte este, dar la alţi bani„, avertizează Frânc.

Potrivit acestuia, din cauza prăbuşirii preţului la lapte în 2015 s-a sacrificat 19,8% din efectivul de bovine, iar trendul a fost mai accentuat în 2016.

„Înainte de aprilie 2014 preţul mediu al litrului de lapte la poarta fermei era de 1,3 lei, TVA-ul era 24%, iar preţul la raft era de 4,5 lei. Urmare a crizei, laptele la poarta fermei a scăzut până la 80 de bani, TVA a scăzut la 9%, iar la raft preţul a rămas la 4,5 lei. Acum, preţul mediu la poarta fermei este de 1,2 lei, iar la raft a rămas la fel. Procesatorii au acumulat mult în această perioadă şi acum spun că nu au lapte”, mai spune preşedintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

Acesta nu se aşteaptă la majorări de preţuri la raft în perioada următoare.

Potrivit datelor oficiale, pe piaţa spot a laptelui crud din Olanda, litrul de lapte se vinde cu 32 de cenţi în ianuarie (aproximativ 1,4 lei la un curs de 4,5 lei pentru un euro), cu 73,1% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte evoluţia anului tercut, preţurile au început să urce abrupt începând cu luna iunie (25,2 cenţi pe litru) culminând cu 41,8 cenţi pe litru în octombrie. În decembrie, preţul spot din Olanda era de 35 de eurocenţi, iar cel din Italia era de 40 de cenţi.

Exporturile de lapte către Bulgaria au crescut de 2,5 ori

Potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică, anul trecut România a raportat o creştere a exporturilor pe două din trei categorii de lactate. Mai exact, în perioada ianuarie-octombrie (ultimele date disponibile), am exportat aproximativ 40.600 de tone de lapte şi smântână fără adaos de zahăr, cu 19,9% mai mult decât anul trecut şi aproximativ 16.000 de tone de lapte acru, lapte covăsit, iaurt, chefir etc, cu 17,4% mai mult faţă de 2015. Cel mai mult (56,3% din totalul laptelui exportat) a ajuns în Bulgaria, ţară care a înghiţit de 2,5 ori mai mult lapte românesc în 2016 faţă de 2015. Urmează Grecia şi Molova ca ţări de destinaţie, cu exporturi de peste 7.500 de tone şi respectiv 6.800 de tone. 

În ceea ce priveşte laptele acru, iaurtul sau chefirul, cel mai mult s-a exportat în Ungaria (8.000 de tone), cu 37% mai mult decât în 2015, în Bulgaria (2.300 de tone), cu 127,5% mai mult decât anul anterior şi Republica Moldova (1.300 de tone) cu 7,4% mai mult decât în 2015. 

Pe segmentul brânzeturilor şi caşului s-au raportat însă scăderi ale volumelor exportate, cu 7,9% faţă de anul anterior, până la 9.800 de tone. Cele mai mari cantităţi s-au dus spre Grecia, Italia şi Bulgaria.

Te-ar mai putea interesa și
Premierul Cîțu despre marea relaxare: Fără restricții noaptea, restaurante deschise până la ora 24, meciuri și concerte cu spectatori
Premierul Cîțu despre marea relaxare: Fără restricții noaptea, restaurante deschise până la ora 24, meciuri și concerte ...
Începând de mâine, circulația pe timpul nopții va fi liberă, restaurantele vor fi deschise până la ora 24, iar magazinele revin la program normal. Sunt câteva dintre măsurile anunțate de......
Biofarm a raportat un profit în creștere cu 21% pentru primele trei luni ale anului
Biofarm a raportat un profit în creștere cu 21% pentru primele trei luni ale anului
Biofarm a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit net de 22,47 de milioane de lei, cu 21% mai mare faţă ...
Profitul SIF Oltenia s-a prăbușit în primele trei luni ale anului
Profitul SIF Oltenia s-a prăbușit în primele trei luni ale anului
Societatea de Investiţii Financiare Oltenia a încheiat primul trimestru cu un profit net de 1,057 de milioane de lei, de ...
Producătorul de mobilă Tandem din Republica Moldova deschide cel de-al șaptelea magazin din România
Producătorul de mobilă Tandem din Republica Moldova deschide cel de-al șaptelea magazin din România
Producătorul de mobilă Tandem din Chişinău a anunțat vineri că deschide cel de-al șaptelea magazin din România, la ...