Lazea, BNR: România nu poate spera la un model industrial high-tech fără o reformă profundă în educaţie

‘Industria are o pondere destul de importantă în structura produsului intern brut şi este în creştere, lucru care nu este valabil pentru majoritatea economiilor europene. Producţia industrială în perioada ianuarie – august a continuat să crească destul de accelerat, cu 7,6% faţă de perioada similară a anului trecut. (…) Economia se bazează mai mult pe ramurile low tech şi medium tech, care, în ultimii ani, au prezentat cea mai mare rentabilitate şi productivitate. Şansa noastră de a produce campioni regionali, statistic vorbind, nu se verifică. (…) Nu putem spera la o industrie high tech fără o reformă a educaţiei’, a subliniat Valentin Lazea citat de
Agerpres.

În opinia sa, pentru un investitor străin care decide să investească în România, avantajele constau în forţa de muncă ieftină, poziţionarea geografică interesantă şi fiscalitatea rezonabilă în context european. ‘Pe viitor, trebuie să mergem spre o infrastructură dezvoltată, spre o educaţie îmbunătăţită, mai ales tehnică, şi spre o relativă independenţă energetică, pe care suntem pe cale să o atingem, dacă vrem să renunţăm la forţa de muncă ieftină. În plus, trebuie să acceptăm o fiscalitate mai ridicată’, a mai spus economistul-şef al BNR.

El a reamintit şi de potenţialul uriaş pe care România îl are în materie de productivitate, având în vedere că aceasta este de 8 ori mai mică în ţara noastră, faţă de Germania, de problemele de capitalizare ale firmelor româneşti, dar şi de cei două milioane de români care muncesc în străinătate (căpşunari), care ar trebui readuşi în ţară, şi de alţi două milioane care trăiesc la limita subzistenţei şi care ar trebui integraţi în circuitul economic.

Salariile plătite în ţara noastră pot creşte doar dacă va spori productivitatea muncii, care depinde de îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, a declarat Lazea în luna iunie.

„Salarii mai mari în România pot fi obţinute doar în condiţiile creşterii, în aceeaşi măsură, a productivităţii muncii, însă aceasta depinde de îmbunătăţirea drastică a sistemului de educaţie. Cum să faci productivitate, să ai salarii comparabile cu polonezii sau cehii când structura populaţiei României pe niveluri de educaţie este următoarea: 14% studii superioare, 41% studii liceale sau postliceale şi 45% studii primare sau neterminate. Deci despre ce convergenţă către zona euro vorbim?”, a spus economistul-şef de la BNR.

Singurele state care şi-au depăşit condiţia şi au devenit, în ultimele zeci de ani, din state sărace, bogate sunt Finlanda şi Irlanda, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că au investit masiv în educaţie şi în capitalul uman, spunea Valentin Lazea în luna iunie.

El a mai spus că în acest moment, singurele ţări europene care continuă acest model sunt Estonia şi Polonia. Lazea a mai spus că ţara noastră ar trebui să încurajeze natalitatea, iar familiile cu mai mulţi membri ar trebui să primească ajutoare şi beneficii, aşa cum se întâmplă în Suedia, pentru a rezolva problema demografică cu care se confruntă ţara noastră, respectiv scăderea natalităţii şi sporul negativ la populaţie. Economistul a mai spus că România ar trebui să se gândească deschis la migraţia controlată a forţei de muncă. Mai exact, ţara noastră să ofere deja cetăţenilor străini bine-pregătiţi în anumite domenii posibilitatea de a se stabili în România, mai ales că între două şi trei milioane de români au plecat deja peste graniţă, în special în Spania şi Italia.