Lazea, BNR: Deprecierea leului faţă de euro nu este îngrijorătoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În primul rând, evoluţiile din ultimele zile nu sunt de o mărime care să creeze atâtea discuţii câte se poartă în jurul lor. BNR a spus clar că 3-4 procente de apreciere sau de depreciere nu sunt îngrijorătoare şi cursul a fost şi la niveluri mult mai înalte decât atât şi la niveluri mult mai joase”, a afirmat Lazea, prezent la un seminar pe tema capitalului uman, la BNR.

El a explicat că pot fi două cauze pentru deprecierea leului, respectiv sentimentul pieţelor, care reprezintă un factor subiectiv, sau fundamentele economice, factor obiectiv.

Lazea a arătat că, în situaţia actuală, nu există informaţii care să indice fundamentele economice drept cauză, astfel că probabil se simte o mişcare pe fondul schimbării de percepţie a investitorilor, însă nu faţă de România în special.

„Schimbările de percepţie puteau interveni pe fondul căderii bursei din Japonia şi a rezultatelor slabe din Statele Unite ale Americii. Când strănută o economie dezvoltată, cele care suferă sunt economiile emergente. Avem toate motivele să credem că este o mişcare datorată unor cauze subiective şi este pe sentiment. La fel de bine, se poate inversa ori poate continua. Dar, repet, mărimea deprecierii nu este una care să îngrijoreze.”, a mai spus Lazea.

Cotaţia leului a urcat accentuat în raport cu euro la începutul sesiunii de vineri, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,5535 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2012.

În ultimele şapte şedinţe, leul a pierdut 5,1% faţă de euro la cursul BNR.

Unii dealeri spun că cea mai mare parte din ordinele de cumpărare de euro provin de la jucătorii străini, care vând obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor şi cumpără valută.

În primele trei luni din acest an, leul s-a apreciat treptat, până la un minim de 4,3072 lei/euro, evoluţia fiind susţinută tocmai de investitorii străini, care au cumpărat lei pentru a realiza plasamente în titluri de stat emise de România.

Lazea a precizat că lecţia acestor deprecieri este că nu trebuie permisă „stricarea” fundamentelor economiei, referindu-se la raportul productivitate-salarii.

Economistul-şef al băncii centrale a atras atenţia că salariile, cel puţin în sectorul bugetar, au crescut mai repede decât productivitatea în ultimul an şi că această situaţie ar trebui să dea de gândit.

„În industrie au crescut cam în linie productivitatea cu salariile, în schimb în sectorul public salariile au crescut mai repede. Deci este cazul să ştie publicul, să fie informat că cererile salariale neacoperite de productivitate pot duce, nu zic ca în cazul de faţă, la deprecierea cursului, adică ceea ce câştigi pe o mână, pierzi pe mâna cealaltă”, a conchis Lazea.