Lazea: Propunerea de taxare a băncilor nu are niciun fel de motivaţie economică

El s-a declarat de acord cu faptul cu faptul că băncile care au beneficiat de bani publici pentru a se salva trebuie să returneze banii, însă solicitarea de taxare a tranzacţiilor financiare este, în opinia sa, doar o supraimpozitare, putând fi demontată prin patru argumente.

„Eu sunt de acord că băncile care au beneficiat de bani publici pentru a fi salvate trebuie să plătească până la ultimul cent. În multe cazuri, acest lucru s-a întâmplat. Ţine de diligenţa guvernelor ca atunci când au sprijinit cu bani publici o bancă să urmărească până în pânzele albe ca acele bănci să-şi plătească banii. Dacă s-a întâmplat să nu-şi recupereze banii, atunci este problema guvernelor şi a băncilor respective. Solicitarea aceasta de taxare a tranzacţiilor bancare nu are niciun fel de motivaţie economică, ci una pur politică şi socială, pentru a da satisfacţie electoratelor, iar lipsa ei de substanţă economică poate fi demontată prin patru argumente”, a spus Lazea, subliniind că aceasta este părerea sa personală şi nu poziţia BNR.

Lazea a arătat că, în primul rând, o astfel de măsură ar pedepsi „de-a valma” atât băncile vinovate, cât şi pe cele nevinovate, deci creează un hazard moral.

În al doilea rând, taxarea suplimentară a băncilor va duce la un dezavantaj competitiv pentru investiţia bancară europeană pe plan mondial în relaţiile cu băncile din restul continentelor, iar în al treilea rând este foarte uşor ca această taxă să fie trecută asupra consumatorilor.

„Cine îşi închipuie că-i va pedepsi pe bancherii care au făcut nu ştiu ce nelegiuiri se va întoarce ca un bumerang, pentru că toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri”, a subliniat economistul-şef al BNR.

În al patrulea rând, această taxă nu are nimic de-a face cu strategia Europa 2020, care vorbeşte despre taxe ce trebuie să încurajeze ecologia, transporturile curate, o viaţă frumoasă etc., a adăugat acesta.

Referitor la ideea potrivit căreia ar trebui să se creeze bani din bani, avansată de un participant la conferinţă, Valentin Lazea a explicat că „banii din bani sunt creaţi de sistemul facţionar”, respectiv sistemul cu rezerve minime obligatorii.

„Atunci când o bancă este presupusă să ţină numai 10% sau 20% sau 40% sub formă de bani, iar restul poate să-i împrumute, prin mecanismul multiplicării creditului acei bani care nu sunt ţinuţi sub rezervă multiplică banii. Deci, nu o taxă de 1% sau de 0,5% sau de 2%. Nu acolo se multiplică banii”, a arătat el.

De asemenea, Lazea a ţinut să sublinieze că afirmaţia conform căreia doar băncile sunt vinovate de criză este cea mai falsă pentru că vinovate sunt băncile, împreună cu guvernele şi cu populaţia.

„Nimeni nu este Albă ca Zăpada în povestea asta. Nimeni nu este victimă singură, nimeni nu este călăul singur. Toate componentele societăţii au fost învăţate să trăiască pe datorie, să trăiască mai bine decât îşi pot permite etc. A zice că băncile au generat criza, ele şi numai ele, şi restul sunt nevinovaţi – adică populaţia şi guvernele – mi se pare cea mai mare falsitate în care se învârte nu numai România, ci şi toată Europa. Problema nu este de a nu impozita sistemul bancar, ci acum se pune problema de a-l supraimpozita şi supraimpozitarea are doar caracter punitiv”, a conchis Valentin Lazea.