Lazea: Va fi foarte greu de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei, destul de greu dacă nu imposibil

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Până în 2019, dacă ar fi să ţinem cont de factorii structurali la nivel mondial şi anume sporul de demografic, intrarea Chinei pe piaţa mondială, lanţurile mondializate de aprovizionare, digitalizarea, tehnologia şi aşa mai departe, era clar că toţi aceşti factori lucrau în sensul dezinflaţionist. Şi atunci întrebarea pe care eu mi-am pus-o în studiul meu era de ce aleargă băncile după o ţintă fixă de 2%, stabilită în anii 90, când e clar că toţi aceşti factori structurali făceau greu, dacă nu imposibil de atins acea ţintă de 2%. Ceea ce s-a şi dovedit. Oricât de mult s-ar fi dus în jos băncile centrale cu dobânda sub 0%, oricât de mulţi bani ar fi tipărit, factorii structurali de care am amintit făceau imposibilă atingere ei. Drept pentru care în studiul meu am propus o revizuire a ţintei de inflaţie spre 1%, cu toate efectele negative care ar putea decurge. Acum, astăzi când vorbim, suntem în situaţia inversă. Vorbim de deglobalizare, de ruperea lanţurilor, de faptul că chinezii au devenit deja bogaţi. Acum va fi foarte greu de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei, destul de greu dacă nu imposibil, iar dacă mai adăugăm şi ce spunea Lucian (Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, n.r.), adică preferinţa societăţii pentru politici inflaţioniste, pot să spun imposibil. Şi atunci alegerea intelectuală este ce facem? Ţinem o ţintă, timp de decenii, de 2% când chiar condiţiile structurale nu sunt permisive pentru atingerea acelei ţinte şi o ţinem aşa ca să zicem că avem o ţintă săpată în piatră, chiar dacă ştim că nu o vom atinge sau adaptăm ţinta de inflaţie la condiţiile structurale care prevalează în lume”, a spus Valentin Lazea, în cadrul unei dezbateri.

El a afirmat că, aparent, câştigul intelectual a fost de partea celor care au zis „ţinem ţinta neschimbată”, dar în acest context se naşte întrebarea dacă au meritat să fie făcute politicile duse la extrem, care au urmărit să aducă inflaţia la 2%.

„Cum şi acum, în perioada de acum întreb: vor merita sacrificiile enorme pe care le presupune atingerea din nou, dar de sus venind în jos, a unei ţinte de 2% sau vor duce iarăşi la politici suboptimale care mai mult vor bulversa lumea decât vor face bine? Asta e o întrebare deschisă care rămâne ca viitorul să răspundă la ea”, a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, el a afirmat că la BNR nu este vorba doar de o secţie de oameni competenţi tehnic, ci şi de independenţă de gândire şi de curaj intelectual acceptat şi promovat de către conducerea instituţiei, lucru foarte rar sau nemaiîntâlnit în instituţiile româneşti.

„Este meritul conducerii, în primul rând al guvernatorului că a acceptat această independenţă de gândire, a acceptat persoane care pot să aibă idei ciudate, sau iconoclaste, sau ne în linie cu ce spune conducerea instituţiei respective. Asta e reţeta, e foarte simplu. Competenţă poţi să găseşti şi în alte părţi, dar dacă ea nu este dublată de acest curaj intelectual şi acest curaj să fie lăsat să se manifeste şi încurajat, atunci rezultatul este cel care este în alte instituţii. Şi din păcate aici includ şi băncile comerciale despre care voi înşivă aţi spus că nu sunt cel mai grozav exemplu”, a spus Valentin Lazea.

La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a subliniat faptul că un element solid al tradiţiei băncii centrale este toleranţa pentru viziuni diferite pentru că altfel nu s-ar putea lucra.

Totodată, el a menţionat că pentru aplicarea cadrului de ţintire a inflaţiei este nevoie ca politica fiscală să fie foarte disciplinată însă a subliniat că aceasta este o „naivitate” pentru că politica fiscală nu are „prea mare respect pentru această condiţie de aplicare a cadrului şi îşi vede de treaba ei”.

Banca Naţională a României a organizat luni o dezbatere asupra lucrărilor „Politica monetară. Lucrări selectate” şi „Monetary Policy. Selected works”, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani”.

Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei „Biblioteca Băncii Naţionale a României”, concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialiştii Băncii Naţionale a României, pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei.

Seria reunită sub titlul „Aniversar 140 de ani” a debutat cu două volume „Băncile centrale şi calibrarea politicii monetare” şi „Central Banks and Monetary Policy Calibration”, autor Mugur Isărescu, şi continuă cu două volume intitulate „Politica monetară. Lucrări selectate” şi „Monetary Policy. Selected works”, care conţin o culegere de lucrări de politică monetară.