Lecţie de iarna trecută? ANRE va obliga furnizorii să stocheze cu 14% mai multe gaze pentru iarna viitoare

84 de furnizori au obligaţia de a constitui stocuri de gaze pentru iarna viitoare, potrivit „Listei iniţiale privind stocul minim de gaze naturale pe care fiecare titular al licenţei de furnizare are obligaţia de a-l constitui în depozitele de înmagazinare subterană până la data de 31.10.2018”, publicate de ANRE.
Cantitatea totală de gaze care trebuie înmagazinată de cei 84 pentru 2018 este de 21,36 milioane de MWh de gaze naturale , ceea ce, în metri cubi, ar însemna circa 2,02 miliarde de metri cubi. Potrivit aceluiaşi document, aprobat în 2017 pentru iarna trecută, cantitatea totală de gaze ce urma să fie înmagazinată era de 18,64 milioane MWh.

Aşadar, cel puţin potrivit obligaţiei stabilite la această dată, cantitatea de gaze care trebuie stocate de furnizori pentru iarna vitoare se este cu 14,6% mai mare decât cea solicitată de ANRE pentru iarna trecută.

Cine trebuie să stocheze cel mai mult? În primul rând cei doi mari furnizori: Engie (circa 6,38 milioane MWh), urmată de E.On (circa 4,2 milioane MWh), urmaţi de Romgaz (circa 4 milioane MWh) şi OMV Petrom (circa 3 milioane MWh).
Gazul este produs, sau, după caz, cumpărat şi stocat în depozitele care sunt operate de Romgaz (şase depozite), de unde sunt extrase pentru a fi consumate în perioada iernii, atunci când consumul este mare. Furnizorii care au obligaţia de stocare trebuie să plătească tarif de înmagazinare, care este reglementat de ANRE.

Teoretic, cu cât stocurile sunt mai mari, cu atât securitatea energetică este mai mare în perioada de iarnă. România îşi produce singură la nivelul unui an circa 90% din consum, dar, în perioada de iarnă, când consumul creşte, producţia este insuficientă, şi reprezintă chiaar mai puţin de jumătate din consum, restul fiind acoperit de import şi de gazul extras din depozite.

Citeşte şi:

Conductele de transport al gazelor din România crapă şi când e prea frig şi când e prea cald. Cine e de vină

Anul acesta însă, sistemul naţional de transport al gazelor şi-a arătat limitele. În condiţiile în care mai mulţi oficiali au cerut încă din toamnă o creştere a înmagazinării, iar unii operatori au spus că au înmagazinat chiar mai mult decât erau obligaţi, totuşi, în scurta perioadă foarte friguroasă din luna februarie a acestui an, Transgaz raporta riscuri ca sistemul de transport să intre în dezechilibru. Asta din cauza presiunii mici în contextul creşterii consumului. Chiar dacă, teoretic, se poate înmagazina mai mult, capacitatea de extracţie din depozite este limitată, oricât de mult gaz ar fi în depozitele actuale.

Pe de altă parte, înaintea valului de frig din februarie, a fost prea cald pentru data din calendar, iare atunci conductele Transgaz riscau să explodeze pentru că era prea mult gaz în ele, consumul fiind, evident, mai mic decât cel prognozat. Compania a cerut producătorilor să limiteze producţia curentă, în condiţiile în care o parte dintre furnizori au continuat să livreze pe baza contractelor încheiate în avans, mai ales din gazele înmagazinate, pentru că a ţine gazele în depozite costă, din cauza tarifului de înmagazinare perceput de Romgaz.