Lege nouă în Grecia. Reglementări mai stricte pentru dezvoltarea de parcuri eoliene
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/08/eolian-6574898578493-630x420.jpg)
„Acest nou cadru introduce restricţii mai dure şi extinde zonele de excludere, cu un accent deosebit pe protejarea patrimoniului natural şi cultural al Greciei, a peisajelor şi a comunităţilor locale, creând în acelaşi timp un cadru mai modern şi mai coerent pentru tranziţia energetică a ţării până în 2050”, se arată într-un comunicat de presă publicat miercuri de Ministerul elen al Mediului şi Energiei.
Semnat de ministrul Stavros Papastavrou, documentul extinde zonele de excludere pentru turbinele eoliene la „situri-le istorice, monumente antice (…), zone listate sau protejate, zone care conţin surse de apă destinate consumului uman şi plaje virgine”, scrie Agerpres.
De acum înainte, va fi exclusă „instalarea de turbine eoliene şi panouri fotovoltaice în regiunea Atena (Atica) şi zona metropolitană Salonic (nord, al doilea oraş ca mărime al ţării), care au fost afectate în mod special de incendiile forestiere”, a explicat ministrul Papastavrou.
De asemenea, „au fost introduse reguli specifice pentru insule, inclusiv o evaluare specifică a peisajului”.
Suprafaţa maximă permisă pentru parcurile eoliene rămâne la 4% din fiecare municipalitate, cu excepţii în cazurile de potenţial eolian deosebit de ridicat.
„Acest nou cadru îşi propune să contribuie la „dezvoltarea bazată pe planificare, protecţia eficientă a mediului şi reguli clare pentru toţi”, a declarat Papastavrou, reiterând obiectivul strategic „de a produce mai multă energie grecească din principalele noastre active: soarele şi vântul”.
Pentru a se conforma politicii verzi a UE, Grecia a făcut paşi semnificativi în ultimii ani pentru a recupera decalajul în ceea ce priveşte tranziţia energetică. Grecia şi-a majorat considerabil producţia de energie fotovoltaică şi eolienă, iar ponderea energiei regenerabile în producţia de electricitate a ajuns la puţin peste 50% în 2024, conform datelor Eurostat.
Însă, proliferarea parcurilor eoliene, finanţate prin subvenţii europene, a generat o ostilitate crescândă în ultimul deceniu, mulţi considerând această dezvoltare necontrolată.
Printre altele, parcurile eoliene sunt acuzate că au provocat, sau exacerbat, incendiile agro-forestiere care devastează ţara în fiecare vară, încurajând speculaţiile şi corupţia, că distrug terenurile agricole şi provoacă daune ireparabile siturilor naturale şi peisajelor, toate în numele combaterii schimbărilor climatice.
În urmă cu două săptămâni, sistemul judiciar grec a plasat trei persoane în arest preventiv, inclusiv un primar, după un incendiu forestier care a distrus peste 10.000 de hectare la vest de Atena. Incendiul a fost provocat de o reţea defectă de la un parc eolian, a cărui funcţionare a fost suspendată.