Vânzarea terenurilor agricole către străini se discută în Parlamentul European. România pregăteşte o nouă lege

Discuţiile pe tema tranzacţiilor cu terenuri arabile în care cumpărătorii sunt companii din afara spaţiului comunitar devin de actualitate în Parlamentul European aşa cum sunt şi în România unde se lucrează la modificarea legislaţiei privind vânzărea-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

„Procesul de acaparare a terenurilor în UE este inechitabil şi este concentrat cu precădere în statele din Estul Europei. Multe dintre aceste tranzacţii presupun prezenţa unor entităţi din domeniul financiar, spre exemplu, dar şi expansiunea brokerilor, aşa-numiţii „arendatori” în Bulgaria. În termeni globali, fenomenul de acaparare a terenurilor (land grabbing) este unul discret şi poate avea ca efecte concentrarea unor suprafeţe mari în mâinile aceloraţi investitori. De aceea, problematica necesită atenţia politicului”, sunt concluziile prezentate în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European de către doi  cercetători de la Transnational Institute, un organism de cercetare din Olanda finanţat de Comisia Europeană, Ministrul Afacerilor Externe din Olanda şi alte Asociaţii.

Prezentarea a fost făcută în urma finalizării proiectului „Hands off the Land” prin care Institutul a încercat să afle care este situaţia investitorilor străini de pe teritoriul UE.

Cât teren au străinii în România

În momentul de faţă, nicio instituţie din România nu are informaţii exacte despre suprafaţa totală de teren arabil deţinut de străini în ţara noastră. Există însă studii comandate de Comisia Europeană dar şi ale unor organisme independente care au estimat că aproximativ 40% din suprafaţa narabilă a ţării este deţinută de cetăţeni străini. 

Detalii AICI

Potrivit Land Matrix, un sistem independent de monitorizare a tranzacţiilor cu terenuri, citat în multe studii prezentate în cadrul Comisiei Europene, în România s-au făcut 49 de tranzacţii vizibile cu terenuri arabile totalizând o suprafaţă de aproximativ 350.000 de hectare. Cele mai mari investiţii străine vin din Europa de Vest (120.000 de hectare), Europa de Nord (81.746 ha),  Europa de Sud ( 77.161 ha), Orientul Mijlociu (34.102 hectare). În realitate însă, achiziţiile străinilor în România sunt mult mai mari.

Printre principalii investitori străini se numără Emiliana West Rom (Italia), Grupul Maria (Liban),  Paine & Partners (SUA).

Mai multe despre latifundiarii străini din România AICI

Se schimbă legea în România

 Potrivit declaraţiilor recente ale Ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, noua legislaţie care va modifica Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan ar putea limita la 50 de hectare terenul pe care îl poate cumpăra o persoană fizică.

„Cred că pentru legea vânzării terenurilor la nivel european trebuie să ne orientăm către modelul francez pentru că respectă toate reglementările europene. Chiar îmi amintesc că un parlamentar german a dorit să cumpere teren agricol în Franţa şi nu a reuşit. Din această cauză este foarte important cum redactăm această lege şi să trasăm obiective clare, ca să nu păţim la fel ca Bulgaria care a făcut o astfel de lege acum câţiva ani, iar apoi a fost nevoită să o retragă pentru că nu respecta normele europene”, a declarat joi ministrul Achim Irimescu într-o conferinţă de presă.

Citeşte şi Danezul care vinde românilor terenuri în România

Potrivit acestuia, în noua lege s-ar putea introduce cerinţe sau condiţii care să  permită Ministerului date foarte clare despre vânzarea terenurilor agricole.

Cum arată modelul francez

În Franţa, orice tranzacţie cu teren se poate realiza doar dacă statul, prin  societatea de îmbunătăţiri funciare SAFER, îşi exprimă refuzul de a cumpăra respectivul teren. Aceasta în condiţiile în care SAFER are drept de preempţiune asupra terenului agricol din Franţa (cu unele excepţii).