Legea pentru plata pensiilor private atacată de Instanţa supremă la CCR

Proiectul a fost adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, principala reglementare fiind aceea că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul 2 – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere, scrie Agerpres.

Pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.

Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis joi, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate din această lege.

În opinia magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă asupra oamenilor.

Magistraţii spun că, din examinarea prevederilor acestei legi, se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a enumerat aspectele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în dezbaterile din cadrul Secţiilor Unite:

* primul aspect de neconstituţionalitate se referă la încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de articolul 44 din Constituţie şi al principiului proporţionalităţii prevăzute de articolul 53 din Constituţie. Astfel, obligarea titularilor care îndeplinesc condiţii pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie un contract de plată cu un fond de plată autorizat. Lipsirea acestora de posibilitatea de a retrage integral activul personal. Limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către cei care au contribuit. Restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare care s-ar da din acest fond. – Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privat al cetăţenilor, pentru că toate acestea reprezintă o obligaţie şi nu o opţiune a lor ca proprietari ai acelui fond de pensie.

Sumele acumulate în fondurile individuale din Pilonul 2 reprezintă proprietate privată a participanţilor, recunoscută expres de Legea 411/2004. De asemenea, prin modificările aduse prin articolul 55 şi 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a participantului asupra propriului său cont, ceea ce reprezintă o restrângere a drepturilor sale şi poate echivala cu o expropriere mascată.

În lipsa unui scop clar definit, al unei compensaţii adecvate pentru aceste limitări, ingerinţa devine o privare a dreptului de proprietate nejustificat, echivalând cu expropriere indirectă.

* un alt considerent avut în vedere în dezbaterile Secţiilor Unite a fost cel referitor la încălcarea principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.

Astfel, se constată că sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară şi secundară, fără a fi clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea la care legea face referire, astfel încât, din coroborarea normelor, ”să ştim care ne este nouă tuturor prescris regimul juridic”.

De asemenea, legea nu prevede în mod clar situaţiile juridice înainte de intrare în vigoare şi cele după intrarea în vigoare, pentru a crea un cadru clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică pentru proprietarii sumelor acumulate în aceste funduri, titularii dreptului la pensie privată.

Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constant sancţionat de Curtea Constituţională, pentru că el afectează atât securitatea raporturilor juridice, cât şi drepturile cetăţenilor de a avea o lege clară, previzibilă, să ştie ce anume au ca drepturi şi cum se pot raporta la acestea.

* Instanţa supremă mai spune că legea trebuie să conţină şi dispoziţii tranzitorii, lucru care nu este prevăzut în legea privind plata pensiilor private.

„Examinarea dispoziţiilor tranzitorii din legea adoptată conduce la concluzia că legiuitorul a omis să reglementeze norme tranzitorii referitoare la situaţia raporturilor juridice în derulare, născute din aderarea la fondurile de pensii private reglementate potrivit prevederilor Legii nr. 411/2004, la fondurile de pensii facultative reglementate de Legea nr. 204/2006, respectiv la fondurile de pensii ocupaţionale reglementate de Legea nr. 1/2020, în ceea ce priveşte plata activului personal acumulat, aspect de natură să afecteze raporturile juridice încheiate sub imperiul legislaţiei anterioare, prin limitarea dreptului participanţilor la fondurile de pensii administrate privat de a dispune liber de propriile economii acumulate în contul de pensie în sensul de a solicita plata integrală a valorii activului personal transferat către fondul de plată, contrar art.1 alin. (5) din Constituţie privind principiul securităţii raporturilor juridice”, spun magistraţii.

„Participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal stabilit de Legea nr. 411/2004, de Legea nr. 204/2006 şi de Legea nr. 1/2020, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale. Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi
retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, este concluzia Instanţei supreme.