"Această lege va duce la un blocaj total în ceea ce priveşte tranzacţionarea terenurilor. Principala problemă a pieţei funciară din România este lipsa cadastrului, lipsa unei baze de date privind proprietarii, coordonatele loturilor, în condiţiile în care doar există câteva comune din România unde sunt toate lucrările cadastarele terminate. De aceea, este necesar un sistem de susţinere financiară pentru cei care vor să cumpere terenuri. Scopul legii este de a-i ajuta pe cumpărătorii români de terenuri, dar nu prin blocarea pieţei", a declarat Popescu, managing associate Popovici Niţu&Asociaţii, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture.

Proiectul de lege privind vânzarea - cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, prevede că persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi că pentru a putea cumpăra, cetăţenii români sau cei din UE trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să ateste că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector. De asemenea, persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii.

Legea se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatritul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.

Piaţa funciară va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, astfel că va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE.

"Dacă legea va fi adoptată astfel vom avea poziţia cea mai restrictivă la nivelul Uniunii Europene. Doar două state au impus limită de suprafaţă, respectiv Ungaria şi Lituania. Studiile în alte state din UE unde piaţa s-a liberalizat arată că nu au venit cohorte de persoane fizice străine să cumpere terenuri. Cine a avut bani să cumpere terenuri în România putea să cheltuiască 1.000 de lei să-şi facă un SRL şi să cumpere terenuri", a adăugat Popescu.

În opinia sa, limitarea la 100 de hectare nu are la bază niciun studiu, menţionând că legea nu prevede care sunt riscurile pentru cei care depăşesc limita, subliniind, de asemenea, că proiectul are şi riscuri de neconstituţionalitate.

Proiectul mai prevede că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole extravilane se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi statului, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege.

Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destinaţiei categoriei de folosinţă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară. Prin excepţie, se poate schimba categoria de folosinţă a terenului cumpărat numai din categoria de folosinţă agricol în altă categorie de folosinţă agricol.

De asemenea, persoanele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorităţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.