Legea privind majoratul online, adoptată de Senat. Minorul de până la 16 ani accesează servicii online numai cu acordul parental

Au fost înregistrate 123 de voturi „pentru” şi şase abţineri.

Restricţia nu se aplică platformelor online dedicate învăţării autorizate la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la nivel european de către autorităţile competente.

Legea majoratului online, iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale şi morale corespunzătoare a acestora.

„Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător. Acordul parental, suspendarea şi/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată. În termen de 180 de zile de la data intrării a legii, modalităţile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum şi de restricţionare a accesului la anumite pagini electronice care au conţinut dăunător se stabilesc prin decizie a ANCOM”, prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.

Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate şi însuşite de plen, conţinut dăunător este considerat „orice conţinut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, ţigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violenţa, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătăţii, dependenţele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conţinut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoţională a minorului”.

Serviciul online este definit în proiect drept „orice serviciu furnizat gratuit sau contra cost, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului acestuia, incluzând, dar fără a se limita la, platforme de social media, servicii de streaming, comerţ electronic, jocuri online, servicii bancare, aplicaţii mobile şi alte interfeţe online accesibile utilizatorilor”.

Majorul online este definit ca „persoana fizică care la împlinirea vârstei de 16 ani dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu în mediul online”.

„Furnizorul de servicii online utilizate de minori sau despre care furnizorul are cunoştinţă că unii dintre destinatarii serviciului său sunt minori ia măsuri adecvate şi proporţionale pentru a proteja minorii, prin proiectarea interfeţelor online sau unele părţi ale acestora, prin instituirea de filtre şi prin adecvarea conţinutului, astfel încât să se asigure un grad maxim de confidenţialitate, siguranţă şi securitate pentru minori. Filtrele şi mecanismele electronice nu vor aduce atingere drepturilor copilului la educaţie, la sănătate, accesului la justiţie, la religie şi altor drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare. Furnizorilor le este interzisă comunicarea pe interfeţele platformelor a oricăror tipuri de conţinut cu caracter publicitar, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului, atunci când destinatarul serviciului este minor. Furnizorii nu sunt obligaţi să prelucreze date cu caracter personal suplimentare pentru a evalua dacă destinatarul serviciului este minor, dar pot utiliza metode de estimare probabilistică sau pot furniza acces numai după o validare a vârstei în concordanţă cu principiile minimizării datelor”, mai stipulează propunerea legislativă.

În termen de 180 de zile de la publicarea legii, furnizorii de servicii online vor dispune etichetarea obligatorie a conţinutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor, vor solicita şi obţine acordul parental pentru conturile deja deschise şi utilizate în România, în conformitate cu standardele naţionale şi europene în materie de protecţie a minorilor în mediul digital şi vor instala filtre şi mecanisme electronice de verificare a identităţii utilizatorului şi, după caz, de blocare a accesului acestora la conţinutul restricţionat persoanelor cu vârsta de până la 16 ani.

Tot în 180 de zile de la publicarea prezentei legi, conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental se blochează, iar în termen de 120 de zile se radiază.

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 0,1% şi 0,2% din cifra de afaceri la nivel naţional a furnizorilor de servicii online nerespectarea prevederilor privind furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental şi lipsa etichetării conţinutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor.

Lipsa filtrelor şi mecanismelor electronice de verificare a identităţii utilizatorului şi neblocarea conturilor pentru care nu s-a prezentat acordul parental se sancţionează cu amendă cuprinsă între 0,2% şi 0,4% din cifra de afaceri la nivel naţional a furnizorilor de servicii online.

Preşedintele Comisiei de apărare, liberala Nicoleta Pauliuc, iniţiator al propunerii legislative, a evidenţiat rolul legii de protejare a copiilor în mediul online.

„Copiii României au dreptul să fie protejaţi şi în lumea digitală, nu doar în cea reală. Trăim într-o lume în care frontierele nu mai sunt geografice, ci digitale. Copiii noştri cresc într-un univers online care le oferă cunoaştere, dar în acelaşi timp şi pericole pe care niciun părinte nu le poate controla singur. Am vorbit în ultimii ani cu mii, dacă nu cu zeci de mii de părinţi, de profesori, de psihologi, de specialişti. România vrea un cadru clar, modern şi ferm pentru protejarea copiilor în online. Vrea responsabilitate, vrea siguranţă, vrea control parental real. Legea majoratului digital este o lege gândită nu ca să sperie, nu ca să interzică, ci ca să ofere un cadru în care părintele să poată fi părinte, copilul să poată fi copil, iar tehnologia să fie un aliat, nu un pericol”, a transmis Pauliuc, de la tribuna Senatului.

Ea a admis că legea nu este perfectă, dar „există urgenţe morale care nu mai pot aştepta, protecţia digitală a copiilor fiind una dintre ele”.

Senatorul PSD Claudiu Catană, şi el iniţiator al proiectului de lege, a afirmat că „legea majoratului online nu este o lege despre restricţii, ci este despre responsabilitatea părinţilor, a furnizorilor de servicii online şi a statului român de a garanta un spaţiu digital sigur pentru minorii noştri”.

„Această lege aduce ordine şi responsabilitate, impune verificarea vârstei minorilor, introduce consimţământul parental verificabil şi stabileşte sancţiuni clare pentru platformele care ignoră aceste obligaţii. Este o măsură care nu interzice accesul la internet, ci îl face mai sigur. Este o lege în acelaşi timp despre familie şi educaţie. Această iniţiativă nu pune statul deasupra familiei, ci întăreşte rolul părinţilor, părintele devenind un partener activ în protecţia digitală a copilului său”, a transmis Catană.

Senatorul Remus Negoi a anunţat votul în favoarea acestui proiect de lege al parlamentarilor USR.

„Ştim cât de mult înseamnă nu numai accesul la internet, ci felul în care copiii noştri îşi fac conturi pe reţelele sociale. Ştim foarte bine cum în ultima vreme, mai ales, manipulările din mediul online au deformat nu numai minţi ale copiilor, ci, din păcate, şi multe minţi ale adulţilor. Şi colegii care se abţin sau votează împotriva acestei iniţiative ori n-au înţeles despre ce este vorba, ori, bineînţeles, aşa cum s-a întâmplat în ultima vreme, sunt pentru aceste manipulări”, a susţinut Negoi.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a calificat legea drept „absolut necesară”, menţionând că este vorba despre „un majorat mai mult simbolic al tânărului care încă nu poate discerne între tentaţie şi autocenzură”.

În opinia senatorului POT Gheorghe Vela, legea majoratului online „ar anula ceea ce spune Codul civil – dobândirea majoratului la 18 ani”.

„Este nevoie de protecţia copiilor în mediul online. Este nevoie şi de implicarea părinţilor, ca să îi supravegheze. Dar, în acelaşi timp, nu putem printr-o lege cu caracter special să anulăm Codul civil”, a spus Gheorghe Vela.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.