Legea salarizării – CSM îl contrazice pe Dragoş Pîslaru pe modificarea coeficienţilor: O nouă modalitate instituţională de dezinformare

Legea salarizării – „Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (n.r. legea salarizării ), iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi ştiut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege”, a precizat CSM într-un comunicat citat de Agerpres.

Consiliul subliniază că magistratura nu este formată doar din persoanele care ocupă funcţii de conducere, ci din toţi magistraţii din instanţe şi parchete.

„O ajustare strictă a coeficienţilor numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziţiei puterii judecătoreşti în arhitectura statală”, subliniază CSM.

Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătoreşti, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul afirmă, de asemenea, că, potrivit informaţiilor publice, o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care ar fi respins propunerea.

„Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional”, punctează CSM.

Consiliul reiterează că independenţa statutară a magistraturii presupune „o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat”, inclusiv în arhitectura de salarizare. În opinia CSM, veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătoreşti, în ansamblul lor, trebuie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional.

Ministrul Dragos Pîslaru a declarat, joi, că toate variantele de salarizare pentru conducerile instituţiilor din sistemul de justiţie au fost reglate, scrie Agerpres.

„Am văzut reacţia din sistemul de justiţie cu privire la anumite parametrizări legate de salariile dumnealor. Deja, din urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiţiei, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiţie – CSM, Parchete, Înaltă Curte – au fost reglate, în mod evident, ca să respecte principiul egalităţii puterilor în stat. Deci, această problemă este rezolvată deja şi ştiau şi ei, probabil de la Ministerul Justiţiei, că se rezolvase”, a afirmat Pîslaru, la Digi24.

Preşedintele Nicuşor Dan discută joi cu liderii fostei coaliţii de guvernare, precum şi cu miniştrii interimari ai Finanţelor şi Muncii pe tema stadiului implementării proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care termenul limită este data de 31 august.