Soluţia sănătoasă pentru orăşeni.Micii agricultori cultivă la cerere legume pentru locuitorii din mediul urban

Orăşenii care doresc să consume legume ecologice de cea mai bună calitate se pot asocia cu mici agricultori dispuşi să îşi cultive terenul pentru ei. Sistemul, bine cunoscut în statele dezvoltate, se dezvoltă treptat şi în România. 
Economica.net - D, 12 oct. 2014, 08:05
Soluţia sănătoasă pentru orăşeni.Micii agricultori cultivă la cerere legume pentru locuitorii din mediul urban

De aproximativ şase ani, în România se dezvoltă încet un nou tip de agricultură cu mulţi adepţi în Vestul şi centrul Europei, în Asia dar şi în SUA sau America de Sud. Se numeşte agricultura susţinută de comunitate şi prespune, în linii mari, un parteneriat între un grup de familii din marile oraşe şi un mic agricultor din proximitate. Acesta din urmă, în schimbul unei sume de bani agreată cu grupul de familii, sub forma unui abonament anual, produce şi livrează pe perioada unui an, săptămânal , un coş de legume şi alte produse alimentare. În momentul de faţă, în programul Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărănăşeti (ASAT), promotorul proiectului, există 13 producători agricoli şi aproximativ 300 de familii, dintre care majoritatea din Timişoara şi Cluj, dar şi din Arad, Oradea sau Odorheiul Secuiesc. În jur de 70 de familii din Bucureşti primesc coşuri de legume de la producători din judeţele Buzău şi Giurgiu. „Pentru anul acesta încă nu am început sesiunea de înscrieri în program. O să o facem la sfârşitul lui octombrie sau începutul lui noiebrie”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Sergiu Florean, secretarul general al ASAT. Potrivit acestuia, acest tip de agricultură va avea o evoluţie lentă, dar trendul va fi pozitiv. „Aici vorbim despre reacţia oamenilor care se asociază pentru a putea avea un cuvânt de spus asupra ceea ce consumă. Pe măsură ce creşte nivelul de informare, astfel de parteneriate vor fi tot mai dese, iar agricultura susţinută de comunitate va dobîndi tot mai mulţi adepţi”, explică Florean. 

Cum intri în sistem

Cei care doresc să intre în sistem, trebuie mai întâi să se convingă că îşi doresc acest lucru, având în vedere că agricultura susţinută de comunitate nu se limitează la un act de vânzare cumpărare. După aceea, trebuie să caute alte familii şi să găsească, cu sprijinul ASAT, un producător agricol interesat. Urmează negocierile între părţi, în cadrul cărora se stabileşte valoarea abonamentului, dar şi legumele ce urmează a fi plantate sau tipul de îngrăşăminte şi pesticide folosite. În momentul de faţă, există grupuri de 10-50 de familii care colaborează cu câte un agricultor. Exploataţiile sunt şi ele destul de mici, de până la 5 hectare. 

800 de lei pentru legumele dintr-un an

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că valoarea unui abonament se stabileşte pe baza unui calcul transparent şi  nu este obținut prin corelaţie cu piața, ci reflectă costurile reale implicate de agricultura naturală. Prin urmare, prețul unui abonament anual este fix, iar producția variază în funcție de factori specifici agriculturii naturale. „Un abonament poate costa între 800 de lei şi 1600 de lei (pe an n.red), dar depinde foarte mult de la caz la caz. Costul este pe cotă parte de recoltă şi nu pe kilogram sau coş”, explică Florean. Potrivit acestuia, în funcţie de sezon, un coş săptămînal poate conţine de la câteva produse la 15-20 de tipuri de legume.

Împart riscurile, dar şi beneficiile suplimentare

O altă diferenţa faţă de comerţul obişnuit cu legume şi alimente naturale constă în faptul că între cele două părţi există un contract  prin care riscurile şi beneficiile sunt co-partajate între producător şi consumatori. Astfel, în cazul unor calamităţi sau condiţii care afectează recolta, micul producător primeşte acelaşi preţ per abonament, chiar dacă în coş nu vor exista toate alimentele estimate la semnarea parteneriatului. Există bineînţeles şi posibilitatea ca în cazul unei recolte bune, consumatorul să primească mai mult decât estimase iniţial.

Orăşenii îşi asigură distribuţia

Totodată, acest sistem presupune faptul că fiecare orăşean din grup va primi un coş identic şi că nu va putea alege ce produse să fie în coş într-o anumită săptămână. Poate exista însă varianta schimbului între membrii grupului de consumatori, ulterior ridicării coşului.  De asemenea, agricultorul nu va face livrarea, ceea ce înseamnă că familiile care practică acest sistem  se vor ocupa de acest aspect. Regula este ca doi consumatori să participe la fiecare distribuţie pentru a ajuta la descărcarea legumelor, la pregătirea coşurilor şi la înregistrarea ridicării coşului şi plăţii abonamentului lunar.

Te-ar mai putea interesa și
Moody’s estimează că boomul AI din SUA va impune investiții de 110 miliarde de dolari în centrale electrice noi
Moody’s estimează că boomul AI din SUA va impune investiții de 110 miliarde de dolari în centrale electrice noi
Expansiunea rapidă a centrelor de date în SUA va necesita investiţii de 110 miliarde de dolari pentru construirea unor noi facilităţi pentru producţia a 45 de gigawaţi de energie electrică......
Bursa de la București a închis mixt ședința de tranzacționare de luni. Rulajul a depășit 941 de milioane de lei
Bursa de la București a închis mixt ședința de tranzacționare de luni. Rulajul a depășit 941 de milioane de lei
Indicii Bursei de Valori Bucureşti au avut evoluţii mixte, luni, iar valoarea totală a tranzacţiilor s-a cifrat la 941,514 ...
Șefa BCE Christine Lagarde avertizează că europenii sunt în situația să finanțeze boomul AI din SUA, fără însă să beneficieze de aceeași creștere
Șefa BCE Christine Lagarde avertizează că europenii sunt în situația să finanțeze boomul AI din SUA, fără însă ...
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat luni că Europa ar putea suporta o parte din nota ...
O treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei duce la sedentarism, iar practicarea unui sport a ajuns o responsabilitate aproape exclusivă a familiei
O treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei duce la sedentarism, iar practicarea ...
Părinții din România văd tehnologia ca un instrument pentru educația, sănătatea și orientarea pentru viitor a copiilor ...