Lehman Brothers a dat angajaţilor 700 de milioane de dolari înainte de faliment

Ziarul citează documente depuse la tribunal în timpul falimentului Lehman, pierdute printre cele câteva milioane de pagini care descriu în detaliu cel mai zguduitor faliment din istorie, catalizatorul crizei financiare mondiale din 2008-2009.

Documentele arată lista celor mai bine plătiţi angajaţi ai băncii, care au primit între 8 şi 51 milioane de dolari în bani, acţiuni şi alte forme de remunerare.

Nu se ştie însă dacă angajaţii au apucat să vândă acţiunile înainte de falimentul băncii.

Pachetele financiare generoase acordate cu numai câteva luni înainte de colapsul Lehman au provocat uimire în rândul experţilor în compensarea angajaţilor de top, evidenţiind încă odată cultura banilor de pe Wall Street, care a avut o contibuţie decisivă la declanşarea crizei financiare.

„Multă lume o să fie uimită de cât de bine erau plătiţi unii. Nu este o situaţie în care doar cinci sau şase oameni primesc mult”, observă un expert american în compensaţii financiare.

Lehman Brothers a intrat în faliment în septembrie 2008, după pariuri masive pe credite ipotecare subprime care s-au dovedit fără valoare după căderea pieţei imobiliare.

Înaintea crizei imobiliare din SUA, când preţurile locuinţelor erau în creştere explozivă, titlurile de valori mobiliare compuse din credite ipotecare erau cel mai „fierbinte” activ de pe Wall Street.

Cererea uriaşă pentru astfel de titluri şi bonusurile mari primite de bancherii care le vindeau au încurajat subscrierea de credite şi mai riscante, care au devenit pierderi nerecuperabile după spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară americană.

Documentele Lehman obţinute de Los Angeles Times oferă o perspectivă inedită asupra practicilor salariale de pe Wall Street, deoarece legislaţia federală amerigană cere companiilor să prezinte numai pachetele de compensaţie financiară acordate celor mai importanţi cinci directori executivi.

Înscrierile arată că plăţile uriaşe nu erau destiante doar directorilor executivi, ci erau împărţite unui grup larg de bancheri care primeau uneori bonusuri mai mari decât directorul general aflat la conducerea companiei.

Cel mai bine plătit angajat al Lehman era Robert Millard, care a încasat în 2008, pentru activitatea din 2007, 51,3 milioane de dolari. Millard era şeful unei subsidiare Lehman care se ocupa de investiţii cu banii băncii.

Directorul general al Lehman, Richard „Dick” Fuld, primea totodată 40 milioane de dolari.

În 2005, Millard era plătit cu numai 3,8 milioane de dolari, compensaţia sa urcând în 2006 cu 1.084%, la 44,5 milioane de dolari, potrivit documentelor.

În prezent şeful unui fond de hedging, Millard susţine că nu a încasat în totalitate compensaţia pentru 2006 şi 2007. El spune că mai mult de jumătate din pachetele financiare erau constituite în acţiuni, devenite fără valoare după faliment.

„Lehman Brothers a pierdut o grămadă de bani în alte feluri”, s-a scuzat Millard.

Secundului lui Millard, Marvin Schwartz, i-a fost alocată o compensaţie de 31,1 milioane de dolari pentru 2007, în urcare de la 27 milioane dolari în 2006 şi 19,3 milioane dolari în 2005. În prezent, el este managerul unui portofoliu la fondul de investiţii Neuberger Berman.

Jonathan Hoffman, trader la Lehman Brothers, a primit pentru 2007 o compensaţie financiară de 30,9 milioane de dolari, faţă de 19,9 milioane pentru 2006.