Letonia continuă politica de austeritate prin măsuri considerate prea dure de către FMI

Letonia a terminat de plătit în luna decembrie datoriile către FMI, după un acord stand-by pe doi ani de 9,9 miliarde de dolari încheiat în 2008 cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi UE. Datoriile au fost achitate cu aproximativ trei ani înainte de termen.

La 1 ianuarie, cu două săptămâni după achitarea datoriilor către FMI, guvernul a redus venitul minim garantat, transmite Bloomberg.

Cunoscut mai degrabă pentru promovarea măsurilor de austeritate, Fondul Monetar Internaţional a criticat decizia, considerând că ar putea afecta mecanismele de siguranţă socială.

Revenirea economică a Letonei, care a pierdut aproape 20% din PIB în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, este văzută diferit de diverşi economişti şi politicieni. În timp ce liderii UE dau Letonia ca exemplu de disciplină pentru întreg continentul, economistul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a criticat măsurle de austeritate luate în ţară. Totodată, opoziţia FMI faţă de unele măsuri de austeritate propuse de autorităţi a generat tensiuni între instituţia de la Washington şi guvern.

Pe lângă scăderea transferurilor sociale, guvernul leton a restrâns un program de investiţii publice şi a coborât pragul de la care salariile pot fi impozitate.

Măsurile de austeritate riscă să adâncească cea mai inechitabilă societate din UE, care alimentează cea mai accelerată tendinţă de emigrare din Letonia din ultimii 10 ani şi riscă să pună în pericol perspectivele economiei, potrivit FMI.

Economia letonă a crescut anul trecut cu 5% din PIB, potrivit estimărilor FMI.

Politicile de scădere a transferurilor sociale şi restrângerea programului de investiţii publice au rolul de a împinge letonii în câmpul muncii, spune ministrul Finanţelor, Andrid Vilks, care preferă transferuri sociale mai mari către cei care au într-adevăr nevoie.

„Există un număr tot mai mare de oameni care chiar nu vor să muncească”, a afirmat Vilks într-un interviu pentru Bloomberg. Oficialul a adăugat că unele municipalităţi se plâng că „oameni care vin în maşini foarte bune spun că sunt foarte săraci şi cer bani de la stat”.

Deficitul bugetar al Letoniei este prevăzut la 1,4% din PIB în acest an, faţă de 9,8% din PIB în 2009.

Inechitatea din Letonia este la cel mai ridicat nivel din UE, urmată de Bulgaria şi Lituania, potrivit datelor Eurostat, citate de Bloomberg.

Aproximativ 110.000 de persoane au emigrat din Letonia din 2009 (net), iar şomajul s-a triplat, potrivit lui Mihails Hazans, economist la Universitatea Letoniei.

Aproximativ 31% dintre letoni au avut lipsuri materiale severe în 2011, locul al doilea în UE, în urma Bulgariei, faţă de 19% în 2008, potrivit Eurostat.

Banca Mondială va publica în luna februarie un raport privind reforma sistemului de transferuri sociale din Letonia. Guvernul a ignorat recomandarea FMI, de a aştepta concluziile Băncii Mondiale înainte de a implementa măsuri proprii.

„Inechitatea este evident indezirabilă. De asemenea, se pare, în special în cazul statelor cu venituri medii, că există o relaţie între inechitate şi creşterea economică. În particular, societăţile mai inechitabile tind să crească mai încet pe termen mediu şi lung”, comentează pentru Bloomberg Shekhar Aiyar, şeful misiunii FMI în Letonia.

Pieţele financiare au răsplătit echilibrarea finanţelor publice şi menţinerea calendarului de adoptare a monedei euro în 2014. Randamentul datoriei publice a Letoniei cu scadenţa în 2018 a scăzut pe 17 decembrie la un nou minim istoric, de 1,7%, de la un record de 12% atins în martie 2009. Titlurile se tranzacţionează la numai 108,5 puncte de bază (1,08 puncte procentuale) peste obligaţiunile germane cu scadenţa similară.

Guvernul leton estimează că PIB-ul va creşte cu 3,7% în acest an. Şomajul a revenit de la maximul de criză de 20,5% atins în 2010 la 13,5%, însă rămâne cu mult peste media UE şi de peste două ori mai mare decât nivelul de 6,5% înregistrat înainte de criză criza.

Preşedintele UE Herman Van Rompuy a descris revenirea economică a Letoniei drept o „inspiraţie” pentru alte state UE. Krugman notează că PIB-ul este încă cu 15% sub vârful anterior crizei, astfel că revenirea „nu este un motiv de desfăcut şampania”.