Liber la exportul de gaze. România scapă şi de amenda UE

Autoritatea de Reglementare în Energie a abrogat, printr-un ordin, o lege din 2011 care interzicea exportul de gaze specificând că toată producţia internă trebuie să se consume local. Acest ordin a făcut ca, în noiembrie 2012, împotriva României să se declanşeze procedura de infrigement din partea Comisiei Europene. Conform legislaţiei europene, statele membre sunt obligate să asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare în ambele direcţii, şi în sensul de import, dar şi de export, motivul fiind sporirea securităţii aprovizionării.

Procedura de infrigement poate duce la amenzi aplicate statului care încalcă prevederile comunitare, dar şi la alte penalităţi. Pentru România, amenda minimă pentru infrigement a fost stabilită, încă din timpul negocierilor pentru aderare, la un minim de 1,8 milioane de euro şi penalităţi cuprinse între 3.000 şi 135.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere a plăţii.

„Odată cu abrogarea ordinului comun 1284/2011 ANRE, MECMA şi ANRM scăpăm şi de infrigement şi creem cadrul general pentru legea care permite exportul de gaze. Urmează acum să elaborăm procedurile de aplicare pe legislaţia secundară”, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Acelaşi ordin prevedea şi ca amestecul de gaze din coşul populaţiei să conţină în cea mai mare măsură gaze doar din producţia internă, de peste două ori mai ieftine decât cele ruseşti, pentru ca preţul gazului la populaţie să rămână neschimbat. Odată cu abrogarea acestei legi, amestecul se poate schimba şi preţul gazului poate creşte. Havrileţ spune, însă, că ANRE poate în continuare să avizeze un amestec în care să fie preponderent gaz românesc, chiar şi fără ordinul amintit, pentru că acest lucru este stabilit legal în statutul său de funcţionare.

Exportul românesc de gaze este, în acest moment, posibil doar teoretic. În practică, nu există încă soluţia tehnică pentru export de gaze în Ungaria pe conducta Arad-Szeged pentru că există o diferenţă de presiune care împiedică acest lucru, cel puţin în absenţa unei staţii de recompresie „care ar costa câteva zeci de milioane de euro iar construcţia ei ar dura cel puţin un an şi jumătate”. În schimb, în Bugaria se poate din punct de vedere tehnic, dar doar după finalizarea lucrărilor de montaj al conductei Giurgiu-Ruse estimate a se finaliza în luna iulie a acestui an, potrivit directorului Transgaz, Ioan Rusu. Deci, cel puţin teoretic, din vara acestui an România poate începe exporturile de gaz în Bulgaria dacă producătorii locali găsesc clienţi interesaţi în ţara vecină.

România este printre puţinele ţări din regiune care deţin şi exploatează gaz natural. Din acest motiv gazele noastre sunt cu mult mai ieftine decât cele ruseşti, principalul furnizor de gaze pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Astfel, producătorii români de gaze, Petrom şi Romgaz, ar fi competitivi pe pieţele externe şi, astfel, interesaţi să vândă şi în afara graniţelor. Preţul la gazul din producţia internă, aprobat de ANRE, este de circa 180 de dolari 1.000 mc, iar preţul gazelor de import pentru România este de 420 de dolatri 1.000 mc.

Pe de altă parte însă, oficialii OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului de la Bucureşti să nu exporte gaze, cel puţin pe termen mediu. Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept final anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice, recent construită la Brazi.