Lichiditatea băncilor europene va fi verificată anul următor după crizele din 2023

Nevoia unor opţiuni credibile a fost scoasă în evidenţă după ce, în primăvara acestui an, Banca Naţională a Elveţiei a fost nevoită să ofere lichiditate de urgenţă pentru Credit Suisse, înainte ca aceasta să fie preluată de rivala UBS.

Autoritatea bancară europeană (EBA) a informat joi că va începe să verifice anul următor dacă organismele naţionale de reglementare testează ipotezele cu care lucrează băncile când vine vorba de găsire de lichiditate după un colaps bancar, în special având în vedere „potenţiala viteză cu care sunt retrase depozitele, un element crucial care a ieşit la lumină în contextul recentelor crize din SUA şi Elveţia”.

Evaporarea rapidă a lichidităţii, evidenţiată de colapsul Silicon Valley Bank în SUA, a determinat deja organismele globale de reglementare să revizuiască cerinţele zilnice de lichidităţi ale băncilor. Lichiditatea se referă la numerarul disponibil imediat pentru a finanţa operaţiunile de zi cu zi ale băncii fără a fi nevoită să vândă active.

De asemenea, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat joi rezultatele analizei sale cu privire la modul în care organismele de reglementare din cele 27 de state membre UE aplică normele referitoare la rezoluţie bancară, introduse după criza financiară globală pentru a evita situaţia în care băncile au fost salvate cu bani de la contribuabili.

„Strategiile şi acţiunile sugerate de instituţii pentru a susţine lichiditatea în rezoluţie rămân limitate şi concentrate în principal pe accesarea facilităţilor băncilor centrale” se arată în raportul EBA.

În schimb, accesarea pieţelor private pentru lichiditate ar putea să se dovedească dificilă pentru o bancă cu probleme care iese din procesul de rezoluţie şi chiar şi obţinerea de lichiditate de la banca centrală ar putea să fie dificilă fără suficiente garanţii, a subliniat EBA.

Alte opţiuni de lichiditate includ vânzarea unor active, emiterea de obligaţiuni sau tragerea de linii garantate de credit.