1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

Companii

Liderul PMP Cătălin Bulf, implicat în scandalul internaţional "petrol contra şpagă" în anii 2000, în cărţi pentru şefia Energiei în Guvernul PNL

Unul dintre numele vehiculate pentru a prelua postul de secretar de stat pe Energie din Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri este cel al președintelui PMP Argeș, Cătălin Bulf. La jumătatea deceniului trecut, numele lui Bulf a apărut într-un scandal internațional legat de programul “Petrol contra Hrană”, firma sa fiind suspectată că făcea comerț ilicit cu petrol irakian în timpul lui Saddam Hussein.

19 noi, 2019 | | ECONOMICA.net

sursă foto: Jurnalul de Argeș

Cătălin Bulf, fost om de afaceri din județul Argeș și actual președinte al Partidului Mișcarea Populară, este printre numele vehiculate să preia un post de secretar de stat responsabil cu sectorul energetic în cadrul noului Minister, condus de liberalul Virgil Popescu.

Cătălin Bulf, despre care presa relatează acum doar din punct de vedere politic, a fost protagonistul unui imens scandal internațional la jumătatea deceniului trecut, cu reverberații globale, în care au fost acuzați de la directori de companii petroliere până la înalți oficiali ai ONU. Iată povestea de atunci, așa cum a fost relatată de presă, pe scurt

“Petrol contra hrană” a devenit „petrol contra șpagă”

În anii 90, a avut loc un program umanitar destinat Irakului, denumit generic “Petrol contra Hrană”, prin care statul arab, condus de Saddam Hussein, aflat sub embargo, putea vinde anumite cantități de petrol, controlat, pentru a putea cumpăra alimente și medicamente.

În 2005, o comisie de anchetă independentă a ONU (comisia Volcker) a făcut publice publice 270 de nume de persoane fizice și de firme care au fost recompensate de fostul dictator Saddam Hussein și care l-at fi sprijint să vândă petrol, încălcând astfel sancțiunile ONU.

Printre cele 270 de nume se regasea si cel al societatii "Bulf Drilling", firma care aparținea atunci lui Cătălin Bulf. Potrivit relatărilor din presa vremii, Bulf Drilling a fost pomenita și într-un raport prezentat Congresului American, în care se menționa că, sub paravanul programului "Petrol contra hrana", firma lui Catalin Bulf făcea comerț ilicit cu petrol irakian.

De asemenea, Catalin Bulf a fost acuzat atunci chiar de către un responsabil al Ministerului irakian al Petrolului că s-ar fi aflat pe lista celor recompensați de Saddam.

Incriminat de Raportul Volcker că ar fi făcut plăți ilicite de 490.000 de dolari, Bulf a detonat bomba în țară. El a declarat că a fost trimis în Irak de Dan Ioan Popescu (fost ministru PSD al Industriilor în Guvernul Năstase și unul dintre “creierele” partidului) pentru a negocia cumpărarea de către Petrom a țițeiului irakian.

Însa, după ce ar fi perfectat contractul, Mihai Tanasescu, ministrul de atunci al Finanțelor, nu ar mai fi fost de acord cu aceasta. “Nu mai avea bani să plătească”, ar fi spus Bulf atunci.  Ca atare, Bulf ar fi vândut țițeiul, printr-o firma intermediară, Midway Oil, către BP și Texaco.

Ulterior, compania americană Midway, cea care a fost partener de afaceri cu Bulf în afacerea țițeiului irakian, a pledat vinovată, în fața unei instanțe americane, în chestiunea unor plăți ilicite de 440.000 de dolari acordate regimului de la Bagdad. Midway a fost amendată cu 250.000 de dolari. Avocatii companiei americane au arătat ca Midway a cumparat de la Bulf dreptul de a achiziționa petrol irakian în cadrul programului "Petrol contra hrană" și că un angajat al lui Bulf a cerut un comision de 25 de cenți pe baril. Midway, inițial, a refuzat plata, dar a vândut țițeiul catre BP.

Cind vasul companiei britanice a ajuns în portul turcesc Ceyhan să ridice țițeiul, nu i s-a permis acest lucru. Peste trei zile, Midway a virat 225.000 de dolari într-un cont al Chase Manhattan Bank, din New York, pentru angajatul lui Bulf. Ulterior, vasul BP a putut ridica țițeiul.

 Bulf a spus că nu a avut nicio vină, iar Dan Ioan Popescu (DIP) nu a vorbit niciodată despre acest subiect. La acea vreme, s-a spus că Parchetul General va cerceta afacerea, dar nu am auzit să se fi ajuns la vreo decizie.

Legături cu Petrom, care era atunci în “ograda” lui DIP

În 2001, când Petrom era companie de stat aflată in subordinea Ministerului Industriei (condus de DIP), s-a înființat o societate denumită Franciza Petrom 2001 SRL. Scopul acesteia era să gaseasca benzinari privați care să se asocieze cu Petrom, fie în sistem de franciză, fie să distribuie produsele petroliere ale Petrom. Compania a fost infiintata ca o societate mixta, in care Petrom a intrat însă cu doar 40% din capital, iar Bulf, prin firmele sale, deținea restul.

Nu este singura afacere între Petrom și Bulf. Tot în 2001, potrivit presei vremii, Petrom vindea aproape 50% din capitalul societății Petrom Gas SRL (un join-venture împărțit egal între Petrom și grupul american Enron, prin care se distribuia o parte din gazul produs de Petrom) firmei Iamsat Prod Construct SA Pitești. Firma care aparținea tot lui Bulf.

Bulf a cumparat mai multe dintre societățile de foraj-sonde. Tot contractele cu Petrom i-au asigurat activitatea, dacă ar fi sa pomenim doar că Gazoil Drilling Târgu Carbunesti (deținută tot de Bulf, atunci) a primit lucrări la două sonde sau că Foraj Sonde Braila a primit lucrări la o alta sondă, la Moinești, in Moldova.

Un raport exploziv

Raportul întocmit de Paul Volcker, fost șef al Federal Reserve, a arătat cum programul umanitar "Petrol contra hrana",  a fost manipulat de catre Saddam Hussein și i-a permis fostului dictator de la Bagdad sa obtina 1,8 miliarde de dolari din mită si comisioanele platite de companiile străine care doreau sa faca afaceri cu Irakul în perioada embargoului, impus după invadarea Kuwaitului. Documentul de peste 600 de pagini arăta ca peste 2.200 de firme din intreaga lume, printre care Siemens, DaimlerChrysler si Volvo, dar si oameni politici importanți ar fi efectuat plăți ilegale către guvernul irakian al lui Saddam Hussein. Raportul final al comisiei Volcker, elaborat după 19 luni de ancheta, detalia cum programul de 64 de miliarde de dolari a devenit o sursă importanta de venit pentru Saddam si peste jumatate dintre companiile participante, in detrimentul poporului irakian, cel care avea de suferit de pe urma embargoului. Regimul Saddam Hussein a cumparat, in schimb, bunuri de doar 34 de miliarde de dolari. Cele mai multe contracte au fost atribuite unor companii si persoane din  Franța si Rusia, "recompensate" pentru opozitia fata de sancțiunile ONU, după cum scria presa vremii

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO