Lista schimbărilor fiscale pentru companii, în 2026 – Impozitul minim pe cifra de afaceri, cont de plăţi obligatoriu şi modificări pentru eșalonarea la plată (PwC)

IMCA a fost introdus prin Legea nr. 296/2023 şi se aplică pentru contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro şi al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri. Aceştia sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, scrie Agerpres.

De asemenea, începând de anul viitor, companiile vor fi obligate să deţină un cont de plăţi în România sau la Trezoreria Statului pe toată durata activităţii. Persoanele juridice nou-înfiinţate au 60 de zile lucrătoare pentru deschiderea contului.

În cazul în care un contribuabil nu are cont de plăţi în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului sau nu a depus situaţiile financiare anuale în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora, acesta va fi declarat inactiv. Totodată, acei contribuabili care nu se reactivează în termen de un an de la data la care a fost declarat inactiv sau care au o inactivitate mai mare de trei ani la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025 (Codul fiscal, n.r.) vor fi dizolvaţi.

Potrivit consultanţilor PwC, Pachetul 2 de măsuri fiscale a introdus şi alte cazuri noi de dizolvare a contribuabilului/plătitorului declarat inactiv. Astfel, vor fi dizolvaţi şi aceia care nu au obligaţii fiscale restante, creanţe bugetare pentru care au fost emise titluri executorii în vederea recuperării şi nu fac obiectul unor sesizări penale, dacă nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025.

Totodată, contribuabilii cu o inactivitate între unu şi trei ani la data intrării în vigoare a legii, care nu au obligaţii fiscale restante, creanţe bugetare pentru care au fost emise titluri executorii în vederea recuperării şi nu fac obiectul unor sesizări penale, vor fi disolvaţi dacă nu se reactivează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Tot de anul viitor se modifică eşalonarea la plată fiind introdusă obligaţia prezentării contractului de fideiusiune.

„Pentru persoanele juridice, contractul de fideiusiune trebuie încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii reali ai debitorului. Pentru persoanele fizice, contractul de fideiusiune trebuie încheiat în baza dispoziţiilor Codului civil, ceea ce înseamnă că fideiusorul trebuie să fie o persoană capabilă de a se obliga, care are şi menţine în România bunuri suficiente pentru a satisface creanţa şi care domiciliază în România. Dacă vreuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, debitorul trebuie să prezinte un alt fideiusor”, a explicat PwC.

Sunt exceptate de la această regulă instituţiile publice, autorităţile/serviciile publice autonome, precum şi debitorii persoane juridice la care statul sau o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială este acţionar majoritar.

Pentru eşalonarea simplificată sunt aplicate praguri maxime pentru datorii. Astfel, în cazul persoanelor fizice acestea sunt de 100.000 lei iar în cel al persoanelor de 400.000 lei.

„Prin această modificare se urmăreşte reducerea obiectului eşalonării simplificate prin stabilirea unor praguri superioare pentru obligaţiile fiscale ce pot fi eşalonate în baza acestei eşalonări”, au explicat consultanţii PwC.

De asemenea, o condiţie nouă impune ca societăţile trebuie să aibă cel puţin 12 luni de la înfiinţare pentru a depune cererea.

Pachetul 2 de măsuri fiscale prevede şi majorarea capitalului social pentru societăţile cu răspundere limitată (SRL-uri). Astfel, capitalul social al SRL-urilor se va stabilit în funcţie de nivelul cifrei de afaceri nete rezultate din situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent la 5.000 lei – pentru SRL cu o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei sau 500 de lei – pentru SRL nou înfiinţate şi pentru cele cu cifră de afaceri netă anuală până în 400.000 lei.

Societăţile au obligaţia majorării capitalului social până la finalul exerciţiului financiar următor celui în care se constată creşterea cifrei de afaceri nete peste pragul minim.

„În cazul diminuării cifrei de afaceri nete, valoarea capitalului social rămâne nemodificată, cu excepţia cazului în care SRL-ul este transformat într-o societate de altă formă”, precizează PwC, într-un material publicat pe site-ul propriu.