Lituania cere consolidarea flancului estic al NATO dacă Prigojin se stabileşte în Belarus

Liderul ţării baltice, învecinată cu Rusia şi Belarus şi care găzduieşte luna viitoare summitul NATO, a făcut această declaraţie după o reuniune a consiliului de securitate al Lituaniei dedicată rebeliunii eşuate a grupării Wagner contra conducerii militare a Rusiei.

După ce Prigojin le-a ordonat trupelor sale – ajunse sâmbătă la câteva sute de kilometri de Moscova – să se retragă la bazele temporare din Ucraina, afirmând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc, Moscova a anunţat că şeful Wagner va părăsi Rusia către Belarus şi nu va fi inculpat.

„Dacă Prigojin sau o parte a grupării Wagner se află în Belarus fără planuri şi nici intenţii clare, aceasta înseamnă pur şi simplu că trebuie să ne consolidăm şi mai mult securitatea la frontierele orientale”, a motivat preşedintele lituanian.

„Nu vorbesc doar despre Lituania astăzi, ci cu siguranţă despre ansamblul NATO”, a precizat Nauseda.

El a mai spus că guvernul de la Vilnius va aloca resurse suplimentare serviciilor de informaţii pentru a evalua „aspectele politice şi de securitate din Belarus”.

Asemeni multor politicieni occidentali, preşedintele lituanian crede că, după rebeliunea armată a grupării Wagner, preşedintele rus Vladimir Putin se va confrunta în lunile următoare cu şi mai multe dificultăţi, în plus faţă de cele provocate de războiul din Ucraina. „Regele este gol”, a remarcat Nauseda, referindu-se la Putin.

Politicienii şi comentatorii care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.