LIVE VIDEO Bolojan anunță măsurile din următoarele pachete de reformă

Principalele declarații:

-Pachetul are două direcții principale să scadă deficitul și să plafonăm cheltuielile și să le scădem.

-Dacă nu le vom controla cheltuielile și nu ne vom încasa veniturile, probabilitatea să revenim într-o situație complicată este destul de mare.

– Un pachet important este reformarea societăților comerciale în care acționar principal este statul. Ce ne propunem? Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legat de industria. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori.

-Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil.

-Vom propune modificarea de legislație ca numărul de societăți care sunt gestionate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acesta să se reducă la maximum 200.

-Sunt societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajații.

-Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
Este un grup de lucru pentru aceste măsuri condus de vicepremierul Anastasiu.

-Unul din indicatorii bancari după care poți judecat o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.

-CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. Statul român le subvenționează cu milioane de lei. Suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe zero.

-O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții.

-E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea.

-Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, avem arierate enorme acumulate, sunt responsabilități importante în structura ANAF.

-Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori clari de performanță.

-Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.

-E nevoie de oameni specializați pe controlul prețurilor de transfer.

-Bineînțeles, sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele impuse în procese-verbale, ci pe cele efectiv încasate.

-O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.

-În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.

-La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an. Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.

-Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.

-De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce.

– Există o limitare de sporuri care este dată de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare.

-Dacă banii îți vin fără nicio problemă, nimeni nu acționează în sensul unei bune activități. E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului.

-Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri.

-Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine.

-Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.

-Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri.

-Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile, evident că nu te poți îmbolnăvi programat.

-Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat – am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile.

-Dacă vrem să avem un sistem de sănătate nu mai trebuie să continuăm cu risipa

-Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, domnul ministru Cseke are un rol important: reforma administrațiilor publice.

-Ne propunem ca tot pachetul să fie pus în practică după consultările cu cei din administație.

-Impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte aspecte.

-E nevoie să le creștem capacitatea asdministrativă: ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi de la stat până nu ți-ai achitat datoriile.

-Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre.

-Trebuie să avem administrații locale mai eficiente, să renormăm personalul care să țină cont de numărul de locuitori. Avem orașe în România cu 1900 de locuitori, salarizarea și numărul de angajați sunt la nivel de oraș. Normările trebuie făcute pe baze reale.

-Trebuie să evaluăm funcționarii, există un proiect de lege în Parlament, în așa fel încât să existe o evaluare periodică.

-Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.

-Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.

-A fost o doamnă care a lucrat până la 60 de ani, o să mă duc să îi dau un buchet de flori.

-Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

-Nu mai avem oameni în economie și în câțiva ani de zile nu va mai fi nimeni care să ne plătească pensiile. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare și poți întoarce ceva pentru țara asta.

-A treia componentă: nivelul pensiei.

-Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

-Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită.

-Trebuie 0 nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă.

-Pentru a nu se dezechilibra sistemul cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o derogare, ca să nu avem o plecare masivă din sistem.

–

Înainte de conferința de presă a lui Bolojan, am scris despre măsurile din pachetele 2 și 3. Textele sunt aici:

EXCLUSIV Ce conține pachetul 2 de reformă al Guvernului Bolojan, cine va fi afectat, primele detalii – surse 

 

EXCLUSIV Ce conține pachetul 3 de reformă al Guvernului Bolojan: pensii speciale, listare de companii, reorganizare ANAF. Primele detalii – surse