Livrările de gaze rusești în Europa au crescut atât anul trecut, cât și în primele luni ale acestui an

Rusia transportă gaze în Turcia prin intermediul conductei maritime Turkstream, care traversează Marea Neagră. Gazoductul are o capacitate de 31,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an și este destinat furnizării de gaze atât pentru piața din Turcia, cât și pentru țări din sudul și sud-estul Europei.

În prezent, aceasta rămâne ultima rută activă pentru livrările de gaze rusești către Europa, după încetarea tranzitului prin Ucraina.

Potrivit agenției ruse TASS, care citează date ale ENTSOG, livrările de gaze către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 23% în 2024 față de anul anterior, ajungând la 16,7 miliarde de metri cubi. Din acest volum, un record de 8,6 miliarde de metri cubi au fost livrați către Ungaria.

În total, exporturile de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 14% în 2024 comparativ cu anul precedent, ajungând la 32,1 miliarde de metri cubi.

Și în primele luni ale acestui an, cantitățile de gaze rusești aduse în Europa au continuat să crească, în principal din cauza temperaturilor scăzute din februarie.

Rusia și-a crescut exporturile de gaze către Europa prin conducta TurkStream cu 13% din ianuarie până în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 5,76 miliarde de metri cubi.

UE vrea să interzică toate importurile de gaze rusești

Comisia Europeană a prezentat marţi o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunţe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, în special uraniu şi gaze naturale, enunţând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc şi rezilierea contractelor în vigoare.

Obiectivul este ca, începând din anul 2027, ţările UE să nu mai cumpere deloc gaz din Rusia. Urmează ca luna viitoare executivul comunitar să propună acţiuni legislative pentru atingerea acestui obiectiv.

Ungaria a anunțat deja că se opune demersului UE de a renunța total la gazele rusești

Ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a afirmat: „Această decizie a Comisiei reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii ţărilor europene, inclusiv a Ungariei, întrucât legislaţia UE stabileşte clar că fiecare ţară poate decide ce surse de energie utilizează şi de unde le obţine”.

El semnalează că propunerea pune într-un pericol „grav” securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, ţară foarte dependentă de importurile energetice din Rusia, de unde-şi achiziţionează circa 80% din necesarul de gaz natural şi circa 65% din cel de petrol.

Iniţiativa Comisiei Europene este „agresivă” şi presupune „încă o greşeală foarte gravă”, demonstrând în acelaşi timp că sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei au fost un eşec, mai afirmă Peter Szijjarto.