Lovitură dură pentru România: BEI, banca UE, nu va mai finanţa din 2021 nici măcar proiecte energetice pe gaze. Implicaţii

17 11. 2019
ue_emisii_2050_energie_curata_22137900

Decizia înseamnă că BEI, care este văzută drept banca Uniunii Europene, nu va mai finanţa nici măcar proiecte energetice care au legătură cu gazele naturale, sursă care era văzută drept  combustibilul de tranziţie către o economie cu emisii zero, fiind un combustibil mult mai curat.

Decizia a foast luată joi noaptea  în Luxemburg, după o întâlnire a board-ului băncii care a durat toată ziua, în ciuda opoziţiei a trei ţări: Ungaria, Polonia şi România, potrivit a două surse citate de Politico. Cel mai important, Germania, care până acum a susţinut cauza gazelor, şi-a schimbat poziţia şi a votat pentru această schimbare. Propunerea de a nu se mai finanţa niciun proiect din zona combusitibililor fosili a primit 20 de voturi (reprezentând 90% din capitalul BEI), şase ţări s-au abţinut, iar trei, printre care şi România, s-au opus.

BEI se aşteaptă ca această politică să fie împărtăşită şi de alţi creditori internaţionali.

De ce e importantă decizia BEI şi de ce loveşte crunt România

În primul rând faptul că BEI finanţează un proiect energetic oferă, în general, două mari avantaje. Primul este legat de costurile mai mici şi al doilea de influenţa sa: un proiect cofinanţat de BEI este mai uşor de finanţat şi de ceilalţi creditori privaţi. Dar, în plus, pentru România este vorba de mult mai mult.

BEI face evaluarea proiectelor energetice trimise de toate statele membre Comisiei Europene pentru a obţine finanţare din Fondul de Modernizare al Comisiei Europene (mecanism cunoscut ca 10d, pentru că acolo apare în directiva EU-ETS), un fond la care se strâng banii de la toţi poluatorii din statele membre, şi din care, apoi, BEI decide ce proiecte pot fi finanţate. Un fond la care România speră mult.

Potrivit unor surse din piaţa românească de energie, România ar putea beneficia de circa 6 miliarde de euri pentru a se finanţa proiecte din acest fond. Cum BEI a spus “stop”, oricărui proiect legat de combustibilii fosili, României nu i se va mai aproba, din 2021, niciun proiect legat de utilizarea gazelor, adică exact ce spera ţara noastră să utilizeze pentru a revigora sectorul energetic şi a creşte independenţa energetică a ţării.

Încă dependentă de cărbune, care devine extrem de scump de utilizat (se plătesc, grosier, 100 de lei pentru un MWh produs într-o centrală din Valea Jiului sau din Oltenia), România spera să poate depune proiecte de construcţii de centrale electrice pe gaze, de cogenerări urbane, prin mecanismul 10d., şi primească bani din acel Fond de Modernizare. Nu se mai poate, din 2021, şi nu se mai poate inclusiv pentru proiecte care ţin de construirea conductelor de gaze, adică o altă nevoie stringentă a României.

Ce mai poate face România

Pe acest palier, de principiu două lucruri: anul 2020 ar deveni aşadar ultimul în care se pot depune proiecte de finanţare pe bază de gaze, care să primească adopatea BEI pentru a fi finanţate din Fondul de Modernizare, deci România chiar a ajuns în ceasul al 12-lea şi măcar pe ultima sută de metri trebuie să depună măcar o parte din acele proiecte, iar unele să fie finanţate prin mecanismul 10d.

Al doilea ţine tot de scrisul proiectelor, dar de alt fel: de reconversie profesională şi de susţinere a zonelor afectate de tranziţia energetică. La nivelul UE există de mai multă vreme ceea ce se cheamă Fondul pentru Tranziţie Justă, din care să se finanţeze zonele afectate de tranziţia energetică, în special cele carbonifere. La nivelul UE, au fost identificate 41 de astfel de regiuni miniere  în 12 state membre, iar două sunt în România: Oltenia şi Valea Jiului. Prin noua politică adoptată joi, BEI a arătat ca va creşte până la 75% finanţarea pentru o acordă pentru proiecte care vizează tranziţia justă, faţă de 50%, cât era în prezent.