Luăm sau nu resturile de mâncare de la restaurant? Ce se întâmplă în România

Motivele principale pentru care mâncarea nu este luată acasă sunt: dezgustul față de resturi (31,5%) și percepția că nu mai este bună a doua zi (25,8%).Deși în creștere, doar 12,3% recunosc că se simt rușinați, iar lipsa ambalajului potrivit sau grija de a transporta mâncarea este menționată de mai puțin de 7%.

„Într-o lume care se confruntă cu crize alimentare, lipsa sustenabilității și individualism exagerat, un gest aparent banal, acela de a cere resturile la pachet, devine un simbol al valorilor culturale și personale. Nu doar ce mâncăm contează, ci și ce alegem să nu irosim”, transmit creatorii studiului. „Tinerii evită ( să ceară mâncarea acasă n.red) nu pentru că nu le pasă, ci pentru că există o barieră socială. În mediul urban, luatul resturilor este încă văzut de unii ca un gest de sărăcie. Mâncatul în oraș este mai degrabă o experiență socială, iar surplusul devine un detaliu de ignorat, parte din cultura consumeristă. Pentru generațiile mai în vârstă, însă, mâncarea are o valoare practică – nu se aruncă, indiferent de context.”, crede Cristian Cristea, consultant HoReCa.

Pentru persoanele de peste 65 de ani, obiceiul de a cere resturile acasă este profund interiorizat. Aproape patru din zece seniori declară că fac acest gest de fiecare dată, în timp ce doar 7% dintre toți respondenții afirmă același lucru.

„Pentru generațiile care au crescut cu penuria alimentară a anilor ’80, respectul pentru mâncare e adânc înrădăcinat. În schimb, tinerii au fost formați într-un context al abundenței, unde lăsatul mâncării în farfurie poate părea chiar un semn al statutului, al bunăstării. Excesul se vede în farfurie.”, spune și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare.

La nivelul lui 2020, țările din Uniunea Europeană erau responsabile pentru 59 de milioane de tone de risipă alimentară, echivalentul a 131 de kilograme de mâncare aruncată anual pe cap de locuitor. Gospodăriile contribuie cu peste jumătate din această cantitate, ceea ce reflectă o nevoie acută de schimbare culturală și practică.

Studiul a fost realizat de Bookingham și analizat de Except Friday în perioada martie–aprilie 2025. Eșantionul a inclus peste 400 de respondenți din România, selecționați astfel încât să reflecte distribuția demografică la nivel național: vârstă, gen, statut familial, mediu urban/rural. Datele au fost analizate atât în forma brută, cât și ajustate statistic prin ponderare („weighting”) pentru a asigura o reprezentativitate echilibrată. Chestionarul a inclus întrebări multiple cu opțiuni codificate și deschise, acoperind teme precum comportamentul față de resturile alimentare, atitudinea față de a lua masa singur în oraș, rușinea socială în restaurante și percepția asupra risipei alimentare.

Răspunsurile au fost segmentate pe categorii socio-demografice: vârstă (grupe standard: 18–24, 25–34 etc.), gen, prezența copiilor în gospodărie. Scorurile au fost interpretate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „niciodată” sau „complet dezacord”, iar 5 înseamnă „întotdeauna” sau „complet de acord”.