Industria gamingului din România: 343 de milioane de euro și o criză de specialiști. Echo School: ”Pasiunea pentru jocuri video nu este suficientă pentru a lucra în industrie”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Echo School este o inițiativă privată care oferă programe de licență în game development, o industrie care numără în prezent peste 6.000 de angajați atât în compani mari internaționale, cât și în studiouri românești.

„Dacă ar fi să aleg o singură competență care lipsește cel mai des la juniori, aceea ar fi capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mulți tineri construiesc prototipuri, dar mult mai puțini reușesc să finalizeze un produs funcțional. Iar în industrie, exact asta contează: să livrezi.”

Mulți tineri nu înțeleg complexitatea dezvoltării unui joc

Potrivit acesteia, una dintre cele mai mari diferențe dintre percepția tinerilor despre industria jocurilor video și realitatea din studiourile de dezvoltare este complexitatea procesului de producție. Deși mulți candidați vin cu pasiune pentru gaming și cu experiență de consumatori, companiile caută oameni care înțeleg cum funcționează un produs real, cum se lucrează în echipe interdisciplinare și cum se livrează proiecte într-un ritm constant.

Laura Lăzărescu spune că printre cele mai frecvente probleme observate la juniori se numără lipsa gândirii critice, dificultățile de colaborare și incapacitatea de a înțelege întregul proces de dezvoltare al unui joc.

„Dincolo de aceasta, vedem câteva lipsuri recurente. În primul rând, gândirea critică și rezolvarea problemei, esențiale într-o industrie în care lucrurile nu funcționează din prima. Apoi, colaborarea și inteligența emoțională. Industria nu este despre un singur rol, ci despre cum lucrează împreună cei din design, artă și tehnologie. Fără această înțelegere, apar blocaje în producție.”

Pe partea tehnică, spune CEO-ul ECHO School, companiile nu mai caută doar oameni care știu să folosească anumite tool-uri, ci specialiști capabili să optimizeze, să rezolve probleme și să înțeleagă sisteme complexe.

„Pe zona tehnică, nu e suficient să faci ceva ‘să meargă.’ Contează optimizarea, performanța, debugging-ul și înțelegerea sistemelor, competențe critice într-un produs real. Și, nu în ultimul rând, adaptabilitatea: industria se schimbă rapid, iar capacitatea de a învăța continuu devine o competență în sine.”

ECHO School, lansată pentru a acoperi lipsa de pregătire din industrie

Aceste nevoi ale industriei au stat și la baza apariției ECHO School, primul program de licență din România dedicat exclusiv game development-ului. Proiectul a fost lansat de Amber Studio împreună cu Bucharest International School of Management și Abertay University, una dintre cele mai apreciate universități din lume în domeniul dezvoltării de jocuri video.

Potrivit Laurei Lazarescu, România avea deja o industrie matură, însă fără o infrastructură educațională dedicată acestui sector.

„România avea deja o industrie de game development matură: cu peste 200 de studiouri, aproximativ 6.100 de profesioniști și o valoare a industriei de peste 343 de milioane de euro, dar nu avea încă un program de licență cu diplomă internațională, dedicat integral acestui domeniu.”

În lipsa unui astfel de program, mulți tineri pasionați fie plecau în străinătate pentru studii, fie încercau să intre în industrie pe cont propriu, prin cursuri online sau după absolvirea altor facultăți.

Studenții lucrează direct în medii reale de producție

În prezent, în instituția de învățământ învață două serii de studenți, urmând ca anul viitor să devină absolvenți. Toți cei 70 de studenți sunt români, însă provin din toată țara, iar cursurile se desfășoară integral în limba engleză, în format fizic, la București.

”La nivel de recrutare, pe termen scurt, prioritatea rămâne România. Recrutarea internațională este un pas pe care îl avem în vedere pentru etapa următoare”, precizează Laura Lăzărescu.

Studenții învață atât în cadrul ECHO School și BISM, cât și în cadrul Amber Studio, într-un mediu profesional real, iar școala intenționează să extindă acest model și prin colaborări cu alte studiouri.

Taxa anuală este de aproximativ 6.800 de euro pentru majoritatea studenților, după aplicarea burselor, adică puțin peste 500 de euro pe lună. Potrivit reprezentanților școlii, costul este semnificativ mai redus comparativ cu studiile similare din Marea Britanie, iar diploma este emisă de Abertay University.

Construirea unui astfel de program presupune însă investiții importante și o perspectivă pe termen lung.

„Costurile acoperă licențierea academică internațională, infrastructura tehnică și implicarea lectorilor din industrie, într-un domeniu în care expertiza este extrem de valoroasă.”

Laura Lazarescu spune că proiectul are un orizont realist de maturizare de aproximativ cinci ani și că accentul a fost pus până acum pe dezvoltarea programului și accesibilitate, nu pe profit imediat.

”Am ales conștient să construim pe termen lung și să prioritizăm accesibilitatea, ceea ce înseamnă că o parte importantă din resurse a fost direcționată către burse și dezvoltarea programului, nu doar către maximizarea imediată a rezultatelor financiare. Nu optimizăm pentru profit imediat, ci pentru impact pe termen lung”.

Industria locală a depășit 343 de milioane de euro

Industria locală de game development a ajuns la o cifră de afaceri de 343 de milioane de euro în 2024, în creștere cu aproximativ 8% față de anul anterior, conform datelor RGDA citate de Laura Lazarescu. Totuși, România reprezintă încă sub 0,2% din piața globală de gaming, evaluată la aproape 188 de miliarde de dolari.

Potrivit acesteia, una dintre principalele probleme este faptul că sistemul educațional nu ține pasul cu ritmul de creștere al industriei.

„Industria începe să crească, dar pipeline-ul educațional nu ține pasul. Din perspectiva forței de muncă, provocarea nu este doar numărul de oameni disponibili, ci nivelul lor de specializare”.

Cele mai căutate joburi sunt în engineering și game design

Cele mai căutate roluri sunt în zona de engineering, în special pentru pozițiile care implică sisteme complexe, însă există cerere ridicată și pentru game design, artă și animație.

„Industria are nevoie de profesioniști care înțeleg nu doar un tool sau o tehnologie, ci întregul proces de producție al unui joc: cum se lucrează în echipe interdisciplinare, cum se livrează iterativ, cum se primește feedback și cum colaborează partea tehnică, artistică și de design.”

În cadrul școlii, studenții lucrează interdisciplinar pe proiecte reale, împreună cu colegi din toate cele trei specializări: Game Design and Development, Computer Arts and Animation și Game Engineering.

„Studenții lucrează pe proiecte aplicate, într-un mod interdisciplinar, alături de colegi din toate cele trei specializări, ceea ce îi ajută să înțeleagă limitările fiecărei zone și să învețe cum să colaboreze eficient, exact ceea ce angajatorii ne spun că lipsește la juniori.”

Unii dintre studenți au deja jocuri publicate pe Steam sau Google Play încă din timpul facultății.

ECHO School colaborează cu studiouri precum Gameloft, Green Horse, Funcom și Quantic Lab pentru internshipuri și poziții entry-level. Totuși, reprezentanții școlii spun că obiectivul nu este doar formarea de angajați pentru studiourile existente, ci și încurajarea antreprenoriatului în gaming.

„Capacitatea de a-ți construi propriul proiect devine o competență la fel de importantă ca abilitatea de a fi angajat. Vrem ca o parte dintre studenții noștri să construiască, pe termen lung, propriile lor studiouri indie.”

„AI-ul nu poate construi un joc coerent”

Un alt subiect care influențează puternic industria este inteligența artificială. Potrivit Laurei Lazarescu, AI-ul este deja prezent în game development, însă există riscul ca tinerii să îl privească drept un substitut pentru competențele reale.

„Există o capcană reală: să lași AI-ul să-ți facă munca. Noi îi învățăm pe studenți să-l folosească ca instrument, nu ca înlocuitor.”

Aceasta spune că AI-ul poate eficientiza anumite procese repetitive, dar nu poate înlocui viziunea creativă și gândirea sistemică necesare dezvoltării unui joc apreciat de utilizatori.

„AI-ul poate genera o textură, poate sugera o linie de cod, dar nu poate construi un sistem de joc coerent, nu poate testa experiența unui jucător și nu poate lua deciziile creative care fac diferența între un produs mediocru și unul care contează.”

În opinia sa, există și mai multe mituri despre industria de game development care influențează percepția tinerilor. Primul este că pasiunea ar fi suficientă pentru o carieră de succes.

„În realitate, este o carieră extrem de complexă și solicitantă. Implică multă disciplină, muncă susținută, capacitatea de a lucra în echipă și, poate cel mai important, reziliență.”

Un alt mit este că dezvoltarea jocurilor necesită întotdeauna bugete uriașe.

„Balatro, lansat în 2024, a fost creat de o singură persoană și a vândut peste 7 milioane de copii, devenind unul dintre cele mai premiate jocuri ale anului.”

Laura Lazarescu spune că interesul tinerilor pentru o carieră în gaming rămâne ridicat, însă piața s-a schimbat radical față de acum 5-10 ani. Modelul clasic al angajării într-un studio mare este completat astăzi de studiouri indie, co-development și proiecte independente.

„Mesajul nostru nu este de descurajare, ci de realism constructiv, interesul nu scade, ci devine mai informat.”

În ceea ce privește competiția regională, CEO-ul ECHO School spune că România nu concurează direct cu Polonia sau Cehia, ci mai degrabă cu țări precum Olanda, unde mulți tineri aleg să plece pentru studii în game development.

„Polonia a reușit să construiască un ecosistem solid în jurul industriei de game development: cu stimulente fiscale, fonduri publice dedicate, programe universitare consacrate și o vizibilitate internațională care a atras investiții și talent. Ar fi un câștig enorm dacă România ar adopta o abordare similară la nivel de politici publice”, conchide reprezentanta ECHO School.