Update: Lukaşenko a eliberat 123 de deținuți politici și cinci ucraineni, iar SUA au ridicat la schimb sancțiunile impuse exporturilor belaruse de potasiu

Printre opozanţii eliberaţi se numără Ales Bialiaţki, activist co-laureat al Premiului Nobel pentru pace în 2022, şi o lideră a opoziţiei pro-UE, Maria Kolesnikova, se arată într-o declaraţie a delegaţiei americane, condusă de emisarul John Coale.

Nu a fost deocamdată publicată o listă cu cei eliberaţi, dar conform diferitelor surse printre aceştia se mai regăsesc diverşi activişti şi jurnalişti, precum şi Viktor Babariko, un fost bancher care a încercat să candideze împotriva lui Lukaşenko la alegerile din august 2020.

Conform unui cont de Telegram afiliat preşedinţiei de la Minsk, preşedintele Lukaşenko a graţiat „123 de cetăţeni din diferite ţări”, fără alte detalii.

În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat la Kiev că cinci ucraineni deţinuţi în Belarus sunt acum eliberaţi în urma înţelegerii încheiate cu SUA de preşedintele Lukaşenko, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

În schimb, Washingtonul va abroga sancţiunile ce vizează potasiul, o materie primă esenţială pentru îngrăşămintele chimice şi un produs important la export pentru Belarus.

Dintre cele 123 de persoane eliberate, 114 au plecat spre Ucraina, iar celelalte către Lituania. Viktor Babariko şi Maria Kolesnikova au ajuns deja în Ucraina, potrivit unui ONG. Kolesnikova, care a jucat un rol activ în protestele de stradă împotriva lui Lukaşenko din august-septembrie 2020, a fost atunci reţinută şi condusă la frontiera cu Ucraina pentru a fi expulzată, dar ea şi-a distrus paşaportul pentru a împiedica expulzarea.

Această eliberare a unor opozanţi din detenţie nu este prima făcută de Lukaşenko, dar este cea mai semnificativă de când administraţia Trump a iniţiat anul acesta discuţiile cu liderul belarus, care stă neclintit la putere de peste trei decenii şi pe care guvernele occidentale au încercat să-l izoleze.

Oficiali americani au declarat pentru Reuters că interacţiunea cu Lukaşenko face parte dintr-un efort de a-l îndepărta pe acesta de influenţa lui Putin, măcar într-o anumită măsură, demers privit cu scepticism de opoziţia din Belarus.

SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni extinse Belarusului după ce Lukaşenko a lansat o represiune violentă împotriva protestatarilor în urma alegerilor prezidenţiale din 2020 contestate de opoziţia susţinută de Occident. Majoritatea activiştilor opoziţiei care nu au fugit din ţară au ajuns în detenţie.

Sancţiunile occidentale au fost înăsprite după ce Lukaşenko a permis ca ţara sa să fie folosită de armata rusă ca platformă în lansarea invaziei asupra Ucrainei în 2022.