Lukoil dă România în judecată şi invocă un caz de forţă majoră, după retragerea din proiectul Trident

24 02. 2026
gaze marea neagra 677654567

Acţiunea a fost introdusă la Tribunalul Bucureşti şi are ca obiect „acţiune în constatare existenţă caz de forţă majoră”, iar pârâţi sunt Romgaz şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – Direcţia Generală de Concesiuni Petrol şi Gaze, scrie Agerpres.

Pe 11 februarie, Ministerul Energiei a recomandat instituirea măsurii de supraveghere extinsă asupra entităţilor deţinute în România de grupul Lukoil.

De asemenea, compania Lukoil a anunţat că se retrage din proiectul offshore de gaze naturale „Trident” din Marea Neagră.

Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA s-au asociat în cadrul perimetrului offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil Overseas Atash BV Branch deţine calitatea de operator şi acţionar majoritar, iar statul român participă prin Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA.

„Retragerea Lukoil din proiectul Trident nu este doar o mişcare corporativă într-un perimetru offshore. Este o radiografie a vulnerabilităţilor noastre energetice şi a întârzierilor strategice acumulate în ultimul deceniu. Când un investitor invocă forţa majoră într-un proiect strategic din Marea Neagră, problema nu mai este doar contractuală. Devine geopolitică, economică şi, mai ales, europeană. Trident era, pe hârtie, una dintre piese potenţiale ale puzzle-ului de securitate energetică a României şi Europei. Nici pe departe la fel de avansat ca Neptun Deep, dar suficient de promiţător să conteze într-o regiune care să încerce să înlocuiască dependenţa de gaze cu producţie regională. Ironia? Un proiect menit să reducă dependenţa de gaze a Europei faţă de Rusia, a ajuns să fie blocat tocmai din cauza sancţiunilor impuse Rusiei”, a declarat marţi preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

Acesta arată că invocarea forţei majore de către Lukoil reprezintă, în esenţă, recunoaşterea faptului că sancţiunile occidentale fac imposibilă continuarea normală a operaţiunilor.

Preşedintele AEI afirmă că retragerea Lukoil nu este doar despre sancţiuni, ci despre faptul că strategia energetică nu poate fi construită pe improvizaţie şi reacţie.

„Statutul român trebuie să decidă rapid: dacă forţa majoră este acceptată sau contestată; dacă perimetrul este scos la retender şi dacă susţine activ o soluţie de înlocuire a operatorului. Mai important, trebuie să transmită un semnal clar: proiectele strategice nu pot rămâne ani de zile în ambiguitate”, a adăugat acesta.

Potrivit specialistului, retragerea Lukoil poate reprezenta şi o oportunitate.

„O repoziţionare a proiectului sub un operator fără risc de sancţiuni ar putea face Trident mai bancabil decât anterior. În actualul context european, gazul din Marea Neagră nu mai este doar o marfă, ci o oportunitate strategică pentru România de a-şi consolida poziţia ca pol de securitate energetică regională. Întrebarea reală nu este dacă Lukoil pleacă, ci dacă România ştie să transforme această retragere într-un nou început”, a mai spus Dumitru Chisăliţă.