1EUR = 4.7800 RON | Bucureşti 10 º

Companii

Lumea produce mai mult grâu decât consumă. Ce se întâmplă cu fermierii români

Luna decembrie găseşte grâul românesc la un preţ cu peste 20% mai ieftin decât în perioada similară a anului trecut şi cu aproximativ 30% sub cel din 2013, lăsându-i pe fermieri dependenţi de credite şi cu profiturile spre zero. Investiţiile sunt şi ele dependente de fondurile UE.

14 dec, 2015 | | ECONOMICA.net

Anul agricol 2015-2016 se anunţă a fi al treilea an consecutiv în care producţia mondială de grâu depăşeşte consumul, astfel că presiunea pe preţ se resimte puternic în rândul majorităţii statelor producătoare. Din datele Consiliul Internaţional al Cerealelor (IGC), producţia ar putea ajunge anul acesta la 726 de milioane de tone (faţă de 723 de milioane de tone anul trecut),în timp ce consumul este estimat la 720 de milioane de tone. În acest context, nu este surprinzătoare evoluţia preţurilor.  

Grâul a ajuns la 494,5 dolari tona (vineri), după ce a pierdut 18,28% în ultimele 12 luni, de la 604,5 dolari în decembrie 2014. Recordul de preţ mic a fost raportat în iulie 1999 când a costat 192 de dolari tona.

În România, preţurile FOB au scăzut în portul Constanţa cu 22,37% în decembrie anul acesta raportat la perioada similară a anului trecut şi cu 27,5% dacă anul de referinţă este 2013.

"Prețul cerealelor este influențat de o multitudine de factori care țin atât de mecanismul cererii și ofertei la nivel global, cât și de factori precum calitatea recoltei obținute. Anul acesta, grâul românesc a avut un conținut de proteină mai scăzut față de anii anteriori, în timp ce Ucraina și Rusia au avut producții mari și de bună calitate", a explicat pentru ECONOMICA.NET Ştefan Bucătaru, Director General Agri-business, Agricover, platforma de soluții integrate pentru agricultură și una dintre cele mai importante companii cu capital românesc din domeniu. 

Cei mai mari producători mondiali sunt UE (158 de milioane de tone), Rusia (61 de milioane de tone) şi SUA (56 de milioane), iar din rândul statelor europene cele mai mari jucători sunt Franţa, Germania şi marea Britanie. România este printre cei mai importanţi exportatori de grâu ai UE.

"La începutul lui decembrie 2015 preţul grâului pe bursa din Chicago atingea minimul anului la circa 4.50 USD / bushel, valoare cu aproximativ 40% mai mică decât cea de la finalul lui 2014. Acest lucru este de înţeles în condiţiile în care, potrivit Consiliul Internaţional al Cerealelor (IGC), stocurile mondiale de cereale sunt la maximele ultimilor 26 de ani. Prin comparaţie preţul graului FOB Constanţa nu a fost la fel de afectat în aceeaşi perioadă. Practic preţul în România a rezistat mult mai bine decât cel din SUA, cel mai probabil luând in considerare şi specificul local al pieţei noastre", a declarat pentru ECONOMICA.NET Ovidiu Dumitrescu, CFA Deputy General Manager în cadrul casei de brokeraj Tradeville.

Impactul asupra fermierilor români

Pe fermierii români preţul în scădere al grâului i-a lovit cu atât mai rău cu cât capacitatea de depozitare din ţară este limitaă ca şi numărul celor care îşi permit astfel de investiţii, o parte dintre ei au fost afectaţi serios de secetă, iar avansaul la subvenţii nu a ajuns în toate companiile de profil.

"În general, fermierii care deţin capacităţi de depozitare aşteaptă un preţ mai bun, dar cei care nu au această posibilitate sau nu au capacitatea de a se capitaliza pentru a începe un nou an agricol sunt nevoiţi să vândă chiar şi la preţuri mici. Anul acesta am avut şi secetă, iar promisiunile guvernului legate de despăguburi au venit târziu. Mai mult, există şi această problemă cu acordarea avansului la subvenţia pe suprafaţă. Coroborate, aceste probleme au generat dificultati financiare mari pentru foarte mulţi agricultori, care au considerat că trebuie să vândă la preţul pieţei pentru a putea relua producţia", a explicat pentru ECONOMICA.NET Nicolae Şerban, preşedintele Agrostar.

La rândul său, Maricica Crăciun, reprezentanta grupului de producători Siretu din judeţul Bacău, care exploatează în jur de 1.000 de hectare, susţine că a trebuit să vândă la preţ mic pentru că "nu au spaţiu de depozitare." Am vândut în pierdere. Nu avem bani pentru a cultiva din nou aşa că va trebui să apelăm din nou la bănci", ne-a spus aceasta.

"Anul acesta, fermierii au preferat să depoziteze recolta obținută, într-o mai mare măsură decât au făcut-o în anii anteriori și să aștepte ameliorarea prețurilor în perioada post-recoltă", este de părere oficialul Agricover care oferă finanțări pentru achiziționarea și/sau construirea de către fermieri de capacități de depozitare.     

Investiţiile  sunt puse în pericol

"Încasările ne-au scăzut simţitor şi implicit şi profiturile. Suntem în situaţia de a ne diminua cheltuielile, tăind practic din investiţii în echipamente. De asemenea, vom efectua mai puţine lucrări, ceea ce este riscant pentru producţie. Şi anul acesta am redus investiţiile cu 50%, iar anul viitor depindem de  ce se întâmplă acum cu vremea. Culturile de toamnă arată bine acum, dar dacă nu este zăpadă vom avea secetă pentru aceste culturi", a declarat pentru ECONOMICA.NET Marius Dascălu, administratorul grupului de producători Cereal Gaik-Kaiser din judeţul Ilfov. Acesta a  obţinut de pe cele 900 de hectare pe care le exploatează o producţie de 6-6.500 de kilograme la hectar faţă de 7.000 în 2014. Asociaţia cultivă aproximativ 1.400 de hectare.

"Cred că anul viitor singurele investiţii care se vor face sunt cele cu bani europeni. Sunt foarte mulţi agricultori interesaţi să acceseze fonduri UE pentru a se moderniza, pentru a-şi construi depozite sau pentru a cumpăra utilaje", mai spune preşedintele Agrostar potrivit căruia fermierii nu şi-au putut face încă bugetele pentru 2016. "Aşteptăm ca Ministerul să îşi stabilească strategia cu privire la sprijinul financiar", mai spune acesta.

"Agricultura a fost și va continua să fie un domeniu imprevizibil și volatil. Pe de altă parte, agricultura este un domeniu esențial pentru existența umană. În aceste condiții este cu atât mai important ca nivelul investițiilor să continue, astfel încât prin capitalizarea fermierilor aceștia să poată accesa cele mai moderne și mai performante tehnologii de producție, și, totodată să-și asigure capacitățile necesare stocării și optimizării calității producției obținute, atrage atenţia Ştefan Bucătaru.

Ce se va întîmpla cu preţul grâului

În ciuda inceritudilor legate de condiţiile  meteorologice, premisele pentru ca viitorul să aducă producţii şi mai mari de grâu sunt bune, având în vedere că productivitatea  este pe un trend ascendent, urmare a investiţiilor în tehnologii avansate, iar fermierii lumii tind să se reorienteze către hrană, în detrimentul producţiei ţintite pentru biomasă. Pe termen lung, este posibil să asistăm la o situaţie similară cu cea care marchează acum lumea petrolului, al cărui preţ a ajuns la minime istorice, cu impact extrem de grav asupra producătorilor mici, extrem de vulnerabili la condiţiile din piaţă", este de părere Nicolae Şerban.

"Volatilitatea preţurilor mărfurilor agricole este notorie, elemente greu de previzionat (cum ar fi dezastre naturale sau diverşi dăunători) putând schimba. În acest an există posibilitatea ca un fenomen El Nino deosebit de accentuat să cauzeze o iarnă mai caldă şi mai umedă decât în mod normal în SUA. Acest lucru poatea avea consecinţe importante asupra recoltei atât prin producerea unui nivel mai ridicat cât şi prin creşterea şanselor unor evenimente de genul inundaţiilor, invaziilor de daunatori sau problemelor de germinaţie. Ca atare, făcând abstacţie de factorii incidentali, sunt şanse ca trendul negativ să continue. Nu trebuie să uitam, însă că preţul intern este influenţat în mare parte de factorii naturali locali, în special din Câmpia Română şi că influenţele externe se pot pierde în cazul în care există o recoltă record sau, dimpotriva, inundaţii ori secetă care să distrugă părţi însemnate ale suprafeţelor cultivate cu grâu. Cu alte cuvinte, mă aştept la volatilitate (cum a existat, de fapt, si anul acesta in vara) dar estimez că sunt şanse mai mari ca tendinţa centrală să fie una de scădere mai degrabă decât de creştere", este de părere oficialul casei de brokeraj Tradeville.

Acesta susţine că situaţia nu va ajunge la fel de îngrijorătoare ca în cazul petrolului având în vedere că "pe piaţa petrolului există  efectul cumulat al creşterii ponderii energiei generate din surse regenerabile şi războiul de preţ între OPEC (puternicul cartel ce grupeaza o mare parte din producătorii lumii) şi industria americană de hidrocarburi de şist". "În agricultură nu a apărut recent o revoluţie tehnologică având ca rezultat creşterea dramatică a producţiei la hectar şi nici nu a apărut vreun înlocuitor pentru grâu cu capacitate disruptivă importantă. În plus, cultura sau consumul grâului nu sunt contribuitori majori la efectul de seră", a explicat pentru ECONOMICA.NET oficialul Tradeville.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO