Macron a deschis astăzi Salonul Agriculturii de la Paris. Inagurarea a fost boicotată de două importante organizații sindicale
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/02/Macron-2.jpg)
„Voi discuta apoi împreună cu ministrul de resort cu fiecare dintre sindicatele care doreşte” aceasta, a declarat cu câteva minute înainte de inaugurarea evenimentului şeful statului. „Este un moment în care toată lumea trebuie să fie în spatele fermei franceze, nu un moment de divizare”, a spus el.
Intenţiile Coordination rurale (CR), al doilea sindicat ca mărime din domeniul agricol, care înclină spre dreapta, chiar extrema dreaptă, şi adept al acţiunilor în forţă, au suscitat îngrijorări, iar preşedintele francez a fost însoţit de un important dispozitiv poliţienesc. Însă nicio „şapcă galbenă”, emblema membrilor CR, nu era vizibilă în jurul său în momentul deschiderii salonului.
Şeful organizaţiei, Bertrand Venteau, s-a declarat deschis sâmbătă dimineaţă unei întâlniri comune cu „toate sindicatele (…): există perioada războiului sindical şi perioada în care trebuie să construim”, aceasta fiind considerată de observatori o declaraţie mai temperată decât apelurile la o mobilizare „masivă” lansate vineri.
„Vom boicota toate întâlnirile cu preşedintele Republicii”, a anunţat, la rândul său, Thomas Gibert, purtător de cuvânt al Confederation paysanne, al treilea sindicat ca mărime din domeniul agriculturii din Franţa.
„Nu avem nicio intenţie să-l scoatem din această situaţie de criză de care este în mod clar responsabil împreună cu întregul guvern”, a adăugat el.
CR şi Confederation paysanne vor avea fiecare câte un stand, dar susţin că nu vor să transforme salonul într-o „vitrină” care să ascundă dificultăţile cu care se confruntă agricultorii pe teren, denunţând „co-gestionarea” dintre puternica alianţă FNSEA-JA şi guvern în politicile agricole.
FNSEA, primul sindicat agricol francez, şi Jeunes Agriculteurs (JA), a căror hegemonie a fost zdruncinată de ascensiunea CR la ultimele alegeri profesionale, au acceptat totuşi întâlnirea de dimineaţă cu Emmanuel Macron, chiar dacă au renunţat să obţină de la el o „viziune” pentru agricultură, cu puţin peste un an înainte de alegerile prezidenţiale.
Ei speră, totuşi, că şeful statului va avea până atunci un rol în negocierile privind bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027, după ce Franţa a obţinut aproximativ 9 miliarde de euro pe an pentru agricultură în cadrul precedentei PAC (2023-2027).
De zece ani, numărul agricultorilor a scăzut constant în Franţa, iar crizele s-au acumulat.
În octombrie 2017, Emmanuel Macron, aflat la începutul primului mandat, a susţinut un discurs amplu la Rungis, „cea mai mare piaţă de produse proaspete din lume”, în regiunea pariziană. Atunci, el pleda pentru „creşterea calităţii” în agricultură, un model care s-a lovit ulterior de inflaţia ce a urmat invaziei Rusiei în Ucrainaa, dar şi de consecinţele economice ale şocurilor geopolitice şi climatice.
Trei ierni la rând, agricultorii francezi au scos tractoarele din hangare pentru a protesta în oraşe sau pentru a bloca autostrăzi. În 2024, pentru a cere subvenţii, consideraţie şi un viitor; în 2025, pentru a cere concretizarea promisiunilor, amânate din cauza instabilităţii guvernamentale. În 2026, gestionarea dermatozei bovine în sud-vest a fost picătura care a umplut paharul, pe fondul îngrijorărilor privind acordul de liber-schimb UE-Mercosur, al unei balanţe comerciale agroalimentare în pragul deficitului şi al unor fenomene climatice extreme tot mai intense.
„Prin opţiunile sanitare susţinute de guvern, putem spune că suntem pe cale să câştigăm lupta împotriva dermatozei pe termen lung”, a declarat Emmanuel Macron sâmbătă. Niciun nou focar nu a fost declarat din 2 ianuarie, iar vineri au fost ridicate unele restricţii în sud-vest.
Însă fermierii nu şi-au revizuit decizia de a nu aduce bovine la salon, iar CR şi Confederation paysanne continuă să conteste politica de sacrificare totală a efectivelor infectate.