Macron anunță un plan de reforme pentru ieșirea din „criza fără sfârșit” a sistemului medical din Franța

„Cunosc epuizarea individuală şi colectivă, acest sentiment uneori de pierdere a sensului care s-a instalat, sentimentul că se trece dintr-o criză în alta”, a declarat preşedintele Republicii, exprimând – pentru prima oară de la alegerea sa în funcţie în 2017 – doleanţe specifice ale angajaţilor din sistemul de sănătate.

În faţa îngrijitorilor de la Centrul Spitalicesc Sud Francilien (CHSF) din Corbeil-Essonnes, o suburbie pariziană, el a dat asigurări că vrea „să meargă mult mai repede, mult mai puternic şi să ia decizii radicale” pentru ameliorarea situaţiei.

Preşedintele a amintit măsurile din primul său mandat, precum suprimarea „numerus clausus” care plafona numărul studenţilor la medicină, decisă în planul său din 2018. Sau programul numit „Segur de la sante” (pactul între diferiţi actori sociali din domeniul sănătăţii, guvern, sindicate, personal sanitar, diverse colective), care – după declanşarea pandemiei de COVID-19 în 2020 – a permis injectarea a 12 miliarde de euro anual pentru a remunera mai bine îngrijitorii şi a 19 miliarde pentru investiţii în spitale.

Dar, după campania sa de realegere în primăvară, el a recunoscut că măsurile erau insuficiente şi a făcut din sănătate unul din cele două proiecte majore ale celui de-al doilea mandat al său, împreună cu învăţământul.

Amintind că formarea noilor medici va lua timp şi că va trebui deci „un deceniu” pentru „schimbarea” sistemului, Macron a avertizat că va trebui „să trăim în anii următori” cu această penurie de cadre medicale.

El a anunţat soluţii pentru a suplini această lipsă prin alte mijloace, degajând „timpul medicului în faţa pacienţilor, provocarea noastră colectivă pe termen scurt”.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, preşedintele a prevăzut ca numărul asistenţilor medicali să crească de la 4.000 la 10.000 până la sfârşitul anului 2024.

Şeful statului a invitat de asemenea la o reorganizare a muncii în spitale „până la 1 iunie” pentru a o face mai atractivă.

„Trebuie să facem totul pentru a păstra îngrijitorii în spitale”, a subliniat el. „Ceea ce vreau să spun este că trebuie să lucrăm împreună pentru o mai bună organizare a timpului de lucru”, a adăugat Macron, deplângând o „hiper-rigiditate” în aplicarea săptămânii de lucru de 35 de ore şi un sistem care „nu funcţionează decât cu practicarea unor ore suplimentare”.

Sosind în acest spital care fusese vizat în august de un atac cibernetic, Emmanuel Macron, însoţit de ministrul Sănătăţii, Francois Braun, a putut să ia pulsul stării sistemului de sănătate într-un schimb de opinii cu echipele serviciului de urgenţă pediatrică.

„Este foarte dur”, „vrem să vă arătam cât de obosiţi suntem”, iar „remuneraţia nu este cu siguranţă proporţională cu eforturile depuse”, i-au declarat asistente medicale, moaşe şi asistenţi maternali.

Anunţurile preşedintelui erau foarte aşteptate, în contextul în care sistemul sanitar francez este „aproape fără suflare” , după mărturisirea chiar a guvernului, cu săli de urgenţă supraaglomerate şi lipsă acută de îngrijitori pe fondul triplei epidemii de COVID-19, gripă şi bronşiolită.

Într-un rar comunicat comun, ordinul şi sindicatele medicilor au schiţat joi, în ajunul „deciziilor politice”, linia lor roşie, afirmând că „se opun unei medicine cu mai multe viteze” care nu le-ar respecta rolul de ‘dirijor’ al sistemului.

Iar focarele de nemulţumire se înmulţesc. Mii medici au manifestat joi la Paris, punct culminant al unei greve care începuse în a doua zi de Crăciun, pentru a cere dublarea taxei la consultaţii, de la 25 la 50 de euro.

Ministrul Sănătăţii s-a declarat joi „dispus să crească această taxă”, dar în schimbul eforturilor pentru a le permite francezilor să acceadă mai uşor la un medic şi, desigur, nu la nivelul celor 50 de euro ceruţi.

Emmanuel Macron a declarat vineri că vrea să îi „remunereze mai bine” pe medicii care „asigură permanenţa îngrijirilor”.

În fine, preşedintele francez a mai cerut „suprimarea în continuare a tuturor sarcinilor inutile” ce le revin îngrijitorilor.

FO-Sante, al doilea sindicat din sănătatea publică, lansase un apel înaintea acestei vizite la o grevă pe termen nelimitat începând din 10 ianuarie pentru a protesta împotriva „inacţiunii” guvernului.