Made in Europa? Răspunsul UE la legea americană privind reducerea inflaţiei – enr

Adaugă-ne ca sursă preferată

La ultimul summit al anului, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să propună măsuri pentru îmbunătăţirea investiţiilor în domeniul climei şi a competitivităţii industriei europene până la începutul anului 2023. Acest lucru a venit ca răspuns la Legea americană privind reducerea inflaţiei (IRA) – o lege pe care liderii guvernamentali o consideră discriminatorie faţă de companiile europene, scrie Agerpres.

Semnalul de alarmă a fost tras în UE odată ce blocul a realizat că IRA, adoptată în luna august a acestui an, includea scutiri fiscale masive şi subvenţii în valoare de 367 de miliarde de dolari americani pentru a stimula producţia internă a SUA, printre altele, de vehicule electrice, panouri solare şi baterii. UE consideră că aceste subvenţii sunt contrare concurenţei loiale, deoarece majoritatea producătorilor de vehicule electrice şi-ar putea reloca producţia în SUA. În prezent, peste 25 % din maşinile electrice sunt produse în Europa, în timp ce doar aproximativ 10 % sunt produse în SUA.

Legislaţia americană prevede credite fiscale de 7.500 de dolari pe vehicul pentru consumatorii americani care achiziţionează maşini electrice, cu respectarea a două condiţii: una este ca cel puţin 40% din materiile prime utilizate în bateria electrică să fie extrase în SUA sau într-o ţară cu care SUA are un acord comercial. UE şi SUA sunt parteneri comerciali importanţi, dar nu au un astfel de acord. Până în 2026, pragul pentru creditele fiscale va fi ridicat la 80 la sută din materiile prime.

Cealaltă condiţie este ca cel puţin 50 la sută din componentele bateriei să fie fabricate sau asamblate în SUA, Canada sau Mexic, iar până în 2029, acest prag va fi ridicat la 100 la sută.

IRA prevede un program generos de stimulente şi pentru alte domenii, cum ar fi noi credite fiscale pentru promovarea captării carbonului, a hidrogenului curat şi a investiţiilor în tehnologiile energetice verzi şi în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În aceste domenii, Europa este în prezent liderul pieţei mondiale.

– Noua politică industrială a UE va ocupa un loc important pe agenda 2023 –

„Trebuie să dăm răspunsul nostru, IRA noastră europeană”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European săptămâna trecută.

Un grup de lucru comun UE-SUA pentru a răspunde preocupărilor UE cu privire la programul american de subvenţionare a tehnologiilor ecologice nu a avut succes până în prezent. Între timp, la 20 decembrie, Germania şi Franţa şi-au prezentat strategia privind modul de reacţie. În consecinţă, UE ar trebui să fie mai flexibilă în ceea ce priveşte introducerea normelor privind ajutoarele de stat pentru investiţiile în sectorul ecologic, urmând modelul american, şi să reducă la jumătate timpul de aprobare a deciziilor. De asemenea, ministrul german al economiei, Robert Habeck, şi ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, au făcut presiuni pentru ca SUA să includă companiile europene în reducerile fiscale planificate pentru întreprinderile americane.

Pe lângă propunerea de modificare a normelor privind investiţiile publice în cadrul blocului comunitar, Germania şi Franţa au sugerat, de asemenea, consultări viitoare între SUA şi UE cu privire la sprijinul guvernamental acordat industriei. Problema centrală a UE este că nu toate statele membre au aceeaşi capacitate fiscală de a subvenţiona producţia. Acest lucru ar putea duce la o cursă a subvenţiilor – chiar şi în interiorul UE. Iar acest lucru ar putea duce din nou la distorsiuni majore ale pieţei unice, ceea ce ar pune în pericol fatal blocul.

Din strategia franco-germană a lipsit apelul Comisiei de a crea un fond pentru întreaga bază industrială a blocului, finanţat prin împrumuturi comune ale UE. Parisul şi Berlinul doresc să utilizeze resursele neexploatate din fondul de ajutor COVID-19 al UE, să colaboreze cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi să dezvolte pieţele de capital ale blocului pentru mai multe surse de finanţare.

Una dintre opţiuni este Fondul european de suveranitate, recent înfiinţat pentru a sprijini programele industriale şi de inovare ale UE. Acest lucru ridică întrebări la care trebuie să se răspundă – de exemplu, cât de mare ar trebui să fie acest fond, cum ar trebui să fie finanţat şi cine ar trebui să stabilească ce trebuie subvenţionat şi prin ce mijloace.

Spania sprijină UE să ia măsuri împotriva legii americane, deoarece aceasta ar putea afecta investiţiile spaniole, de exemplu în domeniul hidrogenului, şi are o componentă clară de protecţionism. Surse guvernamentale au declarat că „nu se opun” existenţei unui instrument de finanţare comun, care să fie obţinut printr-o datorie comună, dar au avertizat că întrebarea importantă este cum vor fi cheltuiţi banii.

În marja recentului summit al UE, premierul sloven Robert Golob a remarcat că „acest act nu este anti-China sau anti-Europa, ci este destinat SUA”. Oricum ar fi, exporturile Sloveniei ar fi afectate de legea americană, în ciuda dimensiunilor reduse ale ţării. Dejan Zidan, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei din Slovenia, consideră că acest act este un impuls pentru a se gândi dacă UE face într-adevăr suficient pentru a-şi sprijini propria industrie.

În opinia lui Jure Stojan, director de cercetare şi dezvoltare la Institutul pentru Soluţii Strategice (ISR), ar fi rău să nu existe „o schemă europeană uniformă şi să nu se permită ajutorul de stat”. ”Sloveniei i-ar fi greu să ţină pasul cu ajutoarele pe care statele membre mai mari le pot oferi companiilor lor”. Cercetătorul consideră că, având în vedere raportul de forţe din Capitoliu, „este de neconceput ca administraţia preşedintelui Biden să aprobe amendamente la lege. Acest lucru limitează probabilitatea ca UE să primească scutiri majore”.

– Menţinerea atractivităţii Europei –

În timp ce Washingtonul şi Bruxelles-ul continuă să negocieze posibile măsuri de atenuare a impactului asupra întreprinderilor din UE şi de evitare a unui război comercial, UE 27 consideră că, în orice caz, sunt necesare măsuri pentru a menţine competitivitatea şi atractivitatea investiţiilor în Europa şi pentru a reduce dependenţa acesteia de ţări terţe în ceea ce priveşte aprovizionarea cu bunuri esenţiale.

În concluziile aprobate în timpul recentului summit, liderii au subliniat importanţa unei „politici industriale europene ambiţioase pentru a pregăti Europa pentru tranziţia ecologică şi pentru a reduce dependenţele strategice (…) în actualul context global”. Scopul, au spus ei, este de a „proteja baza economică, industrială şi tehnologică a Europei” într-o perioadă de şocuri ale preţurilor la energie şi de a menţine „competitivitatea globală a Europei”.

Răspunsul Europei la IRA ar putea lua formă la summitul extraordinar al liderilor statelor membre ale UE din 9 şi 10 februarie, unde principalele subiecte vor fi migraţia şi competitivitatea globală a UE. Suedia, care va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a subliniat că una dintre priorităţile cheie va fi cooperarea transatlantică.

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri dpa, EFE, HINA, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).x