Made in România: ponderea produselor de provenienţă locală, care acoperă necesarul intern, a scăzut la 50%, de la 60%, înainte de criză

‘Puterea de cumpărare a populaţiei s-a îmbunătăţit considerabil pe parcursul anului 2016, la această evoluţie contribuind, pe de-o parte, majorarea veniturilor (atât în sectorul public, cât şi în cel privat, acestea din urmă inclusiv pe fondul unui efect de demonstraţie al creşterilor salariale din sectorul public), iar pe de altă parte, impactul exercitat de reducerea impozitării indirecte asupra nivelului general al preţurilor. În aceste condiţii, consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a accelerat la 7,3%, reprezentând principalul determinant al creşterii economice consistente înregistrate în 2016. Merită remarcat, totuşi, faptul că injectarea repetată a unor stimuli fiscali cu efecte pozitive preponderent asupra consumului şi cu relativ mai puţine resorturi de antrenare a creşterii investiţiilor derulate în economia naţională nu asigură sustenabilitatea performanţei pe termen mediu, prezentând beneficii limitate din perspectiva potenţialului de creştere economică’, se arată în document.

Potrivit sursei citate, de această evoluţie a beneficiat cu precădere sectorul comercial, caracterizat în mod inerent de o productivitate limitată şi, prin urmare, cu capacitate scăzută de a influenţa pozitiv potenţialul de creştere a economiei, efectul de antrenare asupra industriei autohtone producătoare de bunuri de consum fiind mai curând modest, atât din punct de vedere al avansului producţiei, cât şi în ceea ce priveşte ocuparea.

‘Dacă înainte de criză produsele de provenienţă locală acopereau circa 60% din necesarul intern, ponderea lor s-a diminuat constant în anii următori, până la circa jumătate în prezent. Tendinţa s-a accentuat începând cu anul 2014, revenirea consumului intern având loc într-un context global caracterizat de preţuri scăzute şi a fost favorizată suplimentar de accentuarea competiţiei interne (ilustrată atât de extinderea agresivă a marilor lanţuri de retail, cât şi de valorile ridicate ale indicelui agregat al presiunii concurenţiale înregistrate pe segmente de piaţă reprezentative pentru coşul de consum). Dificultatea industriei autohtone de a reţine cea mai mare parte din plusul de consum creat de stimulii menţionaţi se datorează mai multor factori, unii comuni tuturor sectoarelor de activitate, iar alţii cu caracter specific’, informează BNR.

Referitor la prima categorie, spune Banca Centrală, se detaşează ca importanţă creşterea accelerată a costurilor unitare cu forţa de muncă, care a erodat semnificativ poziţia competitivă a sectoarelor producătoare de bunuri de consum (atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea internaţională), în contextul utilizării intensive a factorului muncă în aceste domenii şi, implicit, a importanţei cheltuielilor salariale în structura de costuri.

‘În ceea ce priveşte influenţele specifice, merită amintite următoarele: eficienţa scăzută pe lanţul intern de producţie în industria alimentară, orientarea unei proporţii semnificative a agenţilor economici din industria uşoară către producţia în regim lohn, ceea ce, pe de o parte, accentuează sensibilitatea sectorului la evoluţia costului unitar cu forţa de muncă, iar pe de altă parte conduce la o receptare limitată a impulsurilor pozitive din partea cererii interne şi preferinţa consumatorilor pentru autovehicule rulate de provenienţă externă’, precizează raportul.