Maersk, cel mai mare transportator de containere din lume, trage un semnal de alarmă: Criza energetică va persista, chiar dacă se ajunge la un acord de pace în Iran

Adaugă-ne ca sursă preferată

Volumele transportate au crescut, dar majorarea costurilor cu energia afectează marjele de profit, a anunţat compania daneză, ale cărei acţiuni au scăzut joi cu 7% la Bursa de la Copenhaga.

Directorul general al Maersk, Vincent Clerc, a avertizat că, cu cât mai mult durează războiul, cu atât sunt mai ridicate riscurile ca inflaţia să afecteze sever cererea consumatorilor, care a sprijinit creşterea industriei de transport maritim. De asemenea, a declarat Clerc, războiul a adăugat aproximativ trei miliarde de coroane daneze (472,7 milioane de dolari) costurilor lunare ale companiei, în urma majorării preţurilor combustibililor.

Până acum, Maersk a reuşit să recupereze aceste costuri în urma renegocierii contractelor cu clienţii, dar Clerc a atras atenţia că actuala criză energetică nu dă semne de atenuare. Acesta se aşteaptă la o atenuare a cererii în semestrul doi din 2026, majorarea costurilor cu energia afectând cheltuielile de consum, în urma unei inflaţii ridicate.

Maersk, care este văzută ca un barometru al comerţului mondial, încă se aşteaptă în acest an la o creştere între 2% şi 4% a volumelor de containere transportate pe plan mondial, dar a avertizat că situaţia rămâne volatilă.

În primul trimestru din acest an, profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) s-a situat la 1,73 miliarde de dolari, în timp ce analiştii se aşteptau la 1,66 miliarde de dolari, dar sub nivelul de 2,71 miliarde de dolari în perioada similară din 2025.

Războiul a perturbat sever rutele maritime de transport, iar compania a anunţat că are şase nave blocate în Golf.

Dar Clerc a explicat că doar 2% – 3% din fluxul global de containere comerciale se realizează în zona Golfului, astfel încât industria are suficientă rezilienţă pentru a gestiona închiderea Strâmtorii Ormuz.

După ofensiva israeliano-americană declanşată pe 28 februarie, Iranul controlează Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează o cincime din producţia mondială de petrol şi gaz natural lichefiat.