Magistraţii îi răspund lui Băsescu: Legile sunt şi pentru preşedinte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut, joi, magistraţilor să indice şi „sursa de finanţare” atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, precizând că, dacă aceste decizii ar fi aplicate, România ar fi într-o situaţie extrem de dificilă. El le-a atras atenţia acestora asupra stabilirii echilibrului puterilor în stat.

În replică, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România îi răspund, vineri, preşedintelui că legile sunt pentru magistraţi, dar şi pentru preşedintele României, „legi pe care acesta trebuie să le respecte şi care i se aplică aşa cum se aplică fiecărui cetăţean al acestei ţări”.

„Într-un stat poliţienesc, în care se clădesc tot mai multe pârghii prin care justiţia să fie controlată, îngenunchiată, în care legile se fac de pe azi pe mâine şi se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care serviciile secrete îşi măresc bugetul, iar pentru justiţie nu se găseşte nici măcar mărunţiş, în care reformele există doar în vorbe şi prestaţii televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine magistraţii, să-i înfrunte ostil, ameninţător, să-i blameze şi să-i terfelească în piaţa publică din postura părintelui naţiunii căruia i se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este România. Statul de drept, preceptele democraţiei, independenţa justiţiei sunt persiflate în mod autoritar„, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii profesionale.

Magistraţii precizează că ceea ce nu aminteşte preşedintele este că statul, la rândul lui, este supus legilor, normelor constituţionale, iar acesta, prin reprezentanţii lui, nu poate încălca legea fără să fie sancţionat. Totodată, magistraţii subliniază că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui, iar „nerespectarea actului de justiţie şi instigarea la nerespectarea actului de justiţie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zămislit„.

„Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării„, susţin magistraţii.

Judecătorii şi procurorii îi mai spun preşedintelui că nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al acestuia, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale.

„Garanţiile exercitării drepturilor procesuale, a drepturilor omului recunoscute constituţional, consfinţite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din optica prezidenţială apar ca piedici pe care magistraţii (de parcă numai ei ar fi singurii care participă la realizarea actului de justiţie) le valorifică, întârziind judecăţile pentru că, într-o interpretare excesivă, îşi doresc să aibă zilnic pe rol sute de dosare a mii, sute de mii, milioane de cetăţeni, beneficiari de drept ai unei legislaţii care îi târăşte prin tribunale, iar atunci când au câştig de cauză, hotărârile lor nu se pot pune în practică pentru că România, astfel, s-ar afla într-o situaţie extrem de dificilă„, mai spun magistraţii.

Judecătorii şi procurorii susţin că este nefiresc să li se amintească de echilibrul puterilor în stat, în condiţiile în care, „prin voinţa politicului, justiţia este scoasă la mezat pe taraba gâlcevilor politice sterile, i se neagă statutul de putere în stat, este obligată să funcţioneze în parametrii bugetari la limita subzistenţei, iar denigrarea ei a devenit politică de stat”.