Mai mult timp la îmbarcare în avion? De astăzi cetăţenii extracomunitari pot intra în UE doar după colectarea de date biometrice

Conform Poliției de Frontieră, în România implementarea sistemului a fost realizată etapizat, începând cu luna octombrie, iar din 2 martie a devenit operaţional la nivelul tuturor punctelor de trecere a frontierei externe.

Sistemul se aplică cetăţenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează şederi de scurtă durată, de până la 90 de zile, într-un interval de 180 de zile. EES înregistrează electronic datele de intrare şi ieşire, colectează date alfanumerice şi biometrice – imagine facială şi amprente digitale – şi calculează automat durata şederii legale.

La prima trecere a frontierei sunt colectate datele biometrice necesare creării unui profil individual, urmând ca la călătoriile ulterioare verificarea să se realizeze doar în baza unui element – amprentele sau imaginea facială, contribuind la reducerea timpilor de aşteptare.

Sunt exceptaţi de la prelevarea amprentelor copiii sub 12 ani, persoanele pentru care acest proces nu este posibil, precum şi titularii de permise de şedere sau vize de lungă durată emise de state membre ale Uniunii Europene.

În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile legale de intrare, accesul este permis şi înregistrat electronic, iar persoanele sunt informate cu privire la durata autorizată a şederii. În caz contrar, refuzul intrării este înregistrat în sistem şi comunicat.

Datele colectate sunt stocate pentru perioade limitate, în conformitate cu legislaţia europeană privind protecţia datelor, iar persoanele vizate beneficiază de drepturi privind accesul, rectificarea şi ştergerea acestora.

Odată cu implementarea sistemului la nivel european, a fost eliminată ştampilarea manuală a documentelor de călătorie, fără a fi afectate drepturile de circulaţie existente.

Conform Poliţiei de Frontieră, implementarea completă a Sistemului Entry/Exit contribuie la eficientizarea controalelor la frontieră, îmbunătăţirea experienţei călătorilor şi consolidarea capacităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere. Totodată, acest demers întăreşte rolul României în gestionarea frontierei externe a Uniunii Europene, în cooperare cu partenerii instituţionali europeni şi naţionali.