Mai suntem grânarul Europei? Ce putere mai are România pe piaţa agricolă la cinci ani de la aderare

România este pe primele poziţii din UE în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu porumb, floarea soarelui, cartof şi grâu. Cu producţia stăm însă mult mai rău, iar din punctul acesta de vedere se pare că aderarea nu ne-a ajutat cu aproape nimic. La unele culturi, randamentul chiar a scăzut în cei cinci ani de influenţă europeană.
Economica.net - Dum, 05 mai 2013, 19:17
Mai suntem grânarul Europei? Ce putere mai are România pe piaţa agricolă la cinci ani de la aderare

România a intrat în marea familie agricolă europeană cu suprafeţe importante cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui şi cartof. Am surclasat atunci mari producători tradiţionali, plasându-ne pe primele poziţii în funcţie de suprafeţele cultivate la mai multe culturi agricole. Producţia realizată nu este însă printre cele mai mari din UE, randamentele fiind extrem de scăzute.  

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2007, anul intrării României în UE, am cultivat aproximativ 1,94 milioane de hectare cu grâu, producţia fiind de peste 3,1 milioane de tone. Altfel spus, odată cu aderarea, România a intrat în clasamentul celor mai mari producători de grâu din comunitate direct pe poziţia a cincea, devansând Marea Britanie care avea atunci culturi pe 1,83 de milioane de hectare, conform Eurostat. La nivelul acelui an, Franţa cultiva peste 5 milioane de hectare, Germania-2,9 milioane de hectare, Polonia- peste 2,1 milioane de hectare iar Italia, 2,1 milioane de hectare. Din punct de vedere al producţiei realizate, eram însă mult sub performanţele celorlaltor state, Marea Britanie, spre exemplu, având o producţie totală de peste 4 ori mai mare ca a noastră, la o suprafaţă cultivată ceva mai mică. Randamentul era atunci de numai 1.601 kg la hectar.

De atunci, în fucţie de interesul fermierilor, suprafeţele cultivate au fluctuat astfel că, în 2009, eram cel mai mare al patrulea producător de grău din UE după suprafeţele cultivate (2,18 milioane de hectare).  La producţie ne-am clasat însă pe locul şapte, din cauza randamentului, care a reprezentat mai puţin de jumătate (44,7%) din randamentul mediu al Uniunii Europene.

În 2011, am coborât o poziţie ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate. Astfel, România se situa atunci pe locul cinci în rândul Statelor Membre, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al productiei obţinute la grâu şi pe locul nouă din punct de vedere al randamentului (3.685 kg la hectar)

Anul trecut nu ne-a oferit nicio surpriză în ceea ce priveşte clasamentul în topul celor mai mari producători de grâu  din UE. România s-a situat pe locul cinci în rândul Statelor Membre, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate (1.988 mii hectare), cât şi al producţiei obţinute (5.196,6 mii tone). Problema apărută  anul trecut  a fost însă scădere drastică a randamentului ( cu 41,2%), în contextul în care, din acest punct de vedere, 2011 a fost cel mai bun an pentru grâu, cu un randament de 4.464 de kg la hectar. 

În ceea ce priveşte cultura de floarea soarelui, una tradiţională pentru România, am rămas în aproximativ cinci ani de la aderare pe aceeaşi poziţie fruntaşă din punct de vedere al suprafeţei cultivate. Am crescut însă mult din punct de vedere al producţiei realizate. Dacă în 2007 eram al cincelea cel mai mare producător de floarea soarelui, producţia realizată în anul 2012 a clasat ţara noastră pe locul doi după Franţa, ca urmare a randamentului mai mic cu 18,1% faţă de randamentul mediu al Uniunii Europene. Totuşi, randamentul cultivatorilor de floarea soarelui din România aproape că s-a dublat în ultimii cinci ani (de la 654 de kg la hectar, la 1.363 de kg la hectar).

Intrarea României în UE a făcut ca Franţa să nu mai fie al treilea cel mai mare cultivator de cartof din comunitatea europeană, în funcţie de suprafaţă. Cu cele 268,1 mii de hectare cultivate am surclasat Franţa, dar nu şi din punct de vedere al producţiei, criteriu după care eram la vremea aceea al şaselea producător din UE. Situaţia este similară şi conform datelor aferente anului trecut, astfel că, după suprafaţa cultivată, România s-a situat pe locul trei după Polonia şi Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia) datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al Uniunii Europene.  De altfel, faţă de anul aderării, randamentul cultivatorilor de cartof a scăzut de la 13.842 kg la hectar în 2007 la 11.029 kg la hectar anul trecut.

România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb (2.728,9 mii ha), din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei (5.922,1 mii tone), după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior.De altfel randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte State Membre(2.170 kg la hectar). În 2007, România avea 2.538 de mii de hectare cultivate cu porumb şi a raportat o producţie de 3.848 mii de tone, având un randament aproape la jumătate faţă de anul trecut. 

 

Te-ar mai putea interesa și
Președintele constructorului italian de nave Fincantieri, Claudio Graziano, a fost găsit mort. Varianta sinuciderii pare una probabilă
Președintele constructorului italian de nave Fincantieri, Claudio Graziano, a fost găsit mort. Varianta sinuciderii pare ...
Claudio Graziano, preşedintele grupului italian Fincantieri, cea mai importantă companie de construcţie de nave în Europa, care a comandat şi Forţa Naţiunilor Unite în Liban, a decedat la 70......
Libra Internet Bank anunță că va începe să facă plățile pentru cuponul 4 al obligațiunilor emise acum doi ani
Libra Internet Bank anunță că va începe să facă plățile pentru cuponul 4 al obligațiunilor emise acum doi ani
Libra Internet Bank S.A. informează Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin intermediul unui anunț postat pe site-ul ...
Slovacia – Joi se tranșează în Parlament planul Guvernului Fico de a desființa televiziunea și radioul publice și de a crea alte posturi în locul lor, apropiate puterii
Slovacia – Joi se tranșează în Parlament planul Guvernului Fico de a desființa televiziunea și radioul publice ...
Planul guvernului populisto-ultranaţionalist slovac de a dizolva radioteleviziunea publică RTVS şi de a crea o nouă entitate, ...
Mark Rutte dă asigurări că viitorul guvern olandez va păstra politica externă a țării, în ciuda prezenței puternice a extremei drepte
Mark Rutte dă asigurări că viitorul guvern olandez va păstra politica externă a țării, în ciuda prezenței puternice ...
Premierul olandez în exerciţiu, Mark Rutte, a asigurat luni că viitorul guvern, în care un rol esenţial îl va juca ...