Mai vin și vești bune din economie. Scăpăm de recesiune, chiar dacă vor fi scăderi anunțate pentru ultimele șase luni. Cu cât crește PIB în 2025 – analiști

”Revizuim în creștere estimarea noastră privind creșterea PIB-ului la 1,1% în 2025 (față de 0,3% anterior), cu o recesiune de scurtă durată probabilă în a doua jumătate a anului, pe fondul consumului slab care compensează o parte din câștigurile din investiții. Menținem estimarea pentru 2026 la 1,4%”, spun economiștii ING Bank în ultimul raport trimis la Amsterdam.

Cele mai recente cifre ale PIB-ului pentru al treilea trimestru al anului confirmă estimarea preliminară, fără revizuiri ale datelor anterioare. Economia României s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul anterior, înregistrând o creștere de 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. După trei trimestre, creșterea cumulată pentru 2025 se situează la 0,8%.

Investițiile motorul creșterii PIB, cu sau fără recesiune tehnică

Din perspectiva cererii, investițiile au fost principalul motor al creșterii, susținute de contribuțiile pozitive ale exporturilor nete și consumului. Stocurile au avut însă un impact negativ asupra creșterii. Din perspectiva ofertei, construcțiile și agricultura au condus expansiunea, în timp ce serviciile au rămas în general neutre”, arată ultimul raport ING Bank.

Reprezentanții Erste BCR au o viziune mai pesimită: 0,8% din PIB creștere în 2025, dar totuși creștere… și nu zero sau zero virgula un pic, pentru primele trei trimestre, iar 1,3% pentru final de anl întrece așteptările.

Concluziile ING Bank arată că ”privind în perspectivă, ne așteptăm acum la o creștere a PIB-ului de 1,1% pentru întreg anul 2025, ceea ce presupune o altă contracție trimestrială în T4 2025. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere tehnic, economia va înregistra probabil o recesiune de scurtă durată în a doua jumătate a acestui an. Pentru 2026, menținem prognoza la 1,4%, investițiile rămânând principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale, pe măsură ce România intră în ultimul an al programului RRF.

În ansamblu, consumul va rămâne probabil modest la începutul anului 2026, o redresare mai vizibilă fiind așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea contribui la accelerarea redresării. Exporturile nete ar trebui să aibă o contribuție pozitivă modestă, întrucât încetinirea economică ajută la reechilibrarea deficitului comercial, spun analiștii ING Bank.

Erste vede 1,3% creștere PIB. Investițiile sunt baza

”Previziunea noastră privind creșterea PIB-ului în 2025 se menține la 1,3%, susținută de datele pentru primele trei trimestre. Chiar și în ipoteza conservatoare a unei creșteri secvențiale zero în trimestrul IV al anului 2025, rata anuală de creștere ar trebui să înregistreze totuși o ușoară creștere până la sfârșitul anului, contribuind modest la media pe întreg anul”, spune BCR.

Privind în perspectivă, se preconizează că creșterea va accelera până la 2,1% în 2026, deși această perspectivă rămâne condiționată de o performanță solidă la sfârșitul anului 2025, având în vedere importanța efectului de reportare. Un trimestru al patrulea mai slab decât se preconiza ar introduce riscuri de deteriorare. Se preconizează că consumul va rămâne modest pe parcursul majorității anului 2026, însă contribuția sa globală ar trebui să fie în general neutră, întrucât în a doua jumătate a anului ar putea apărea o îmbunătățire treptată.

”În schimb, se preconizează că investițiile vor fi principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale, pe măsură ce România intră în ultimul an al RRF, ceea ce ar trebui să catalizeze atât activitatea de investiții publice, cât și cea privată.

Se preconizează că exporturile nete vor avea o contribuție relativ neutră în 2026, reflectând cererea internă redusă; cu toate acestea, dezechilibrele structurale ale României, în special în ceea ce privește competitivitatea și oferta, rămân prezente și ar putea exercita o presiune descendentă suplimentară asupra creșterii economice prin intermediul canalului comercial”, apreciază economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.