Maia Sandu anunţă „curăţenie generală” în instituțiile publice din Republica Moldova

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ştiu că toate lucrurile pe care le-am reuşit până acum s-au datorat încrederii oamenilor. Şi ştiu că, în aceste zile, această încredere a avut de suferit mult. Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA, dar şi alte abateri de la bunul simţ sunt incompatibile cu valorile mele şi cu obiectivul nostru de a construi instituţii europene”, a declarat şefa statului, scrie Agerpres.

Preşedinta Republicii Moldova a admis că reacţia societăţii este una justificată şi a subliniat necesitatea unor intervenţii rapide.

„Înţeleg supărarea oamenilor. Este legitimă. Şi eu sunt supărată, probabil mai mult decât ceilalţi. Vreau să fiu foarte tranşantă: tratamentul preferenţial, beneficiile nemeritate, risipa banului public sunt inacceptabile”, a insistat Sandu.

Scandalul MoldATSA: salarii exagerate, angajări fără concurs şi CV-uri falsificate

Scandalul de la MoldATSA ( întreprinderea de stat care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova – n.r.), izbucnit în iunie în urma unor investigaţii jurnalistice, a scos la iveală salarii exagerate, angajări fără concurs, un CV falsificat la vârful întreprinderii strategice şi a dus la şase demisii de nivel înalt, percheziţii şi anchete penale.

Potrivit Unimedia, fosta purtătoare de cuvânt de la MoldATSA, Anastasia Taburceanu, care este verişoara Maiei Sandu, a fost exclusă din Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de guvernământ), după scandalul privind câştigurile de circa 120.000 de lei moldoveneşti pe care le încasa lunar de la întreprindere, dar şi remunerarea cu 4.000 euro de la UE, pentru „consultarea guvernului Republicii Moldova”. Anunţul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, care a mai anunţat că şi alte trei persoane rămân fără calitatea de membru de partid.

„Partidul Acţiune şi Solidaritate recunoaşte şi îşi asumă responsabilitatea pentru erorile instituţionale şi umane făcute în gestionarea MoldATSA. Nu s-a verificat la timp, nu s-a reacţionat pe parcurs, nu au fost investigate minuţios lucrurile. Oamenii au dreptul să ceară explicaţii şi să aştepte ca instituţiile statului să funcţioneze corect. Iar noi avem datoria să ne asumăm responsabilitatea atunci când există probleme”, a declarat Grosu, citat de Unimedia.

La 23 iunie, Anastasia Taburceanu şi-a anunţat demisia din cadrul întreprinderii de stat MoldATSA, pe fondul scandalului izbucnit în jurul remunerării sale. Într-un mesaj publicat pe reţelele sociale, aceasta a declarat că va restitui toate sumele încasate sub formă de sporuri şi adaosuri la salariul de bază pe durata activităţii sale în instituţie. Taburceanu era angajată la MoldATSA în calitate de specialist în comunicare. În mai puţin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA, Anastasia Taburceanu a fost remunerată cu peste un milion de lei moldoveneşti.

Unimedia citează o declaraţie a preşedintei Maia Sandu care a declarat că nu a ştiut nimic despre faptul că verişoara sa a fost angajată în calitate de comunicator la MoldATSA. „Nu am nicio legătură cu angajarea, nu am recomandat, nu am fost informată, nici consultată. După mine e amoral să iei bani nemeritaţi şi trebuie întorşi, dar faptul că ruda mea a primit bani pe care nu i-a meritat nu e vina mea”, a declarat Maia Sandu.

Acţiuni de urmărire penală la MoldATSA

La 30 iunie, ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au desfăşurat acţiuni de urmărire penală la MoldATSA, dosarul fiind deschis la scurt timp după finalizarea evaluării integrităţii instituţionale din cadrul entităţii, fiind investigate suspiciuni de abuz în serviciu în circumstanţe agravante.

Potrivit Unimedia, CNA a depistat nereguli grave la MoldATSA: Peste 33 de persoane au fost angajate fără concurs, mai multe premii erau acordate fără criterii de performanţă, iar unii angajaţi au exercitat simultan atribuţiile a două sau chiar trei funcţii pe perioade îndelungate.

Astfel, sursa citată relatează că, pe lângă activitatea de la MoldATSA, Anastasia Taburceanu a fost angajată şi la Cancelaria de Stat, unde a prestat servicii de comunicare guvernamentală. Remuneraţia acesteia ar fi constituit aproximativ 4.000 de euro lunar. Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a confirmat că fosta consilieră a premierului Dorin Recean a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme (Reform Support Team), un proiect finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În vara anului 2021, Anastasia Taburceanu a fost numită purtătoare de cuvânt a premierului de la acea vreme, Natalia Gavriliţa.

În august 2021, Maia Sandu a vorbit în premieră despre acuzaţiile de nepotism, după ce verişoara sa a fost angajată la guvern, în echipa premierului de atunci.

La rândul său, Natalia Gavriliţa spunea la acea vreme că Anastasia Taburceanu a fost angajată în baza încrederii şi profesionalismului şi, întrucât este o funcţie de demnitate publică, în orice moment poate fi demisă.

Maia Sandu: Nu am ştiut de aceste abuzuri

Revenind la conferinţa de presă de miercuri a Maiei Sandu, şefa statului a precizat că nu era la curent cu abuzurile investigate, însă a recunoscut că acest fapt nu schimbă gravitatea situaţiei.

„Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că nu am ştiut de aceste abuzuri. Dar asta nu este o scuză şi demonstrează că lucrurile care s-au întâmplat reprezintă o greşeală sistemică, care necesită intervenţii imediate”, a spus Maia Sandu.

Printre măsurile anunţate se numără schimbarea modului de numire a conducătorilor din instituţiile publice, cu accent pe verificarea integrităţii şi a experienţei profesionale.

„Trebuie regândit modul în care sunt numite persoanele în funcţii cheie. Trebuie să devină obligatoriu avizul SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate – n.r.) şi CNA, trebuie verificate toate informaţiile despre experienţele anterioare şi trebuie obţinute recomandări de la angajatorii precedenţi”, a declarat preşedinta R.Moldova.

O altă direcţie vizează reforma întreprinderilor de stat, inclusiv revizuirea consiliilor de administraţie şi limitarea cumulului de funcţii.

„Trebuie să ne asigurăm că un om poate participa doar într-un consiliu, nu în mai multe, şi că remuneraţia este una reglementată. Acolo unde există sume exagerate şi nejustificate, ele trebuie corectate”, a menţionat Maia Sandu.

Totodată, preşedinta a cerut introducerea unor indicatori clari de performanţă pentru toate întreprinderile de stat, publicarea periodică a rapoartelor financiare şi de audit, precum şi creşterea transparenţei în gestionarea banilor publici.

În ceea ce priveşte controlul activelor statului, şefa statului a propus reorganizarea Agenţiei Proprietăţii Publice, prin separarea întreprinderilor cu potenţial economic de activele neproductive sau problematice.

„Este nevoie de o separare clară între companiile cu potenţial comercial şi cele pasive. Asta înseamnă că Agenţia Proprietăţii Publice trebuie divizată în două entităţi, una care să dezvolte activele viabile şi alta care să gestioneze restul patrimoniului”, a explicat şefa statului.

Maia Sandu a mai solicitat instituţiilor de control să verifice toate cazurile de posibile abuzuri, indiferent de persoanele implicate.

„Nimic nu poate fi paravan pentru justificarea abuzurilor. Orice sumă obţinută nemeritat trebuie întoarsă statului, iar cei care au greşit trebuie să răspundă”, a spus ea.

Ea a îndemnat la responsabilitate şi integritate în rândul formaţiunii de guvernare şi a reafirmat obiectivul european al ţării.

„Avem obligaţia să ducem Republica Moldova în Uniunea Europeană. Este un drum prea important ca să-l ratăm. Trebuie să reparăm toate breşele, să facem curăţenie în instituţii şi să restabilim încrederea oamenilor într-un stat corect şi european”, a conchis Maia Sandu.