Cartel ALFA: Oamenii caută mai degrabă o „pilă” pentru un post la stat decât o calificare, din cauza creşterii salariilor în acest sector

20 05. 2019
functionari_ghiseu_02_48879800

După majorări succesive operate în sectorul bugetar, salariu mediu net din Administraţia publică a depăşit 4.200 de lei în anul 2018, arată o statistică Economica, realizată pe baza datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În 2018, salariul mediu din Administraţia publică a fost cel puţin dublu faţă de cel din 2010, reiese din datele INS, comparate de Economica. Mai mult, în martie 2019 salariului mediu net din Administraţie publică se apropie de 4.700 de lei, arată datele INS.

Spre comparaţie, în 2018 salariul mediu pe economie s-a situat sub 2.700 de lei „în mână”, rezultă din calculele Economica, făcute pe baza datelor preliminare ale INS. Prin urmare, salariul mediu din Administraţie publică a fost cu peste 56% mai mare decât salariului mediu pe economie în 2018.

„Piața muncii a reacționat imediat la creşterea salariilor din Administraţie publică în câteva direcții: rata plecărilor (migrării) continuă să se mențină la un nivel ridicat, numărul românilor plecați în străinătate care doresc să se întoarcă scade în continuare, interesul pentru calificare, profesionalizare scade, crescând interesul pentru găsirea unei „pile” pentru un loc în Administraţia publică”, au spus pentru Economica oficialii CNS Cartel ALFA.

Economica: A fost oportună creşterea salariilor din Administraţie publică până la acest nivel?

CNS Cartel ALFA: Creșterea salariilor este o necesitate pentru toată lumea, atât la nivelul țării, cât și la nivel european, indiferent dacă este într-un sector bugetar sau nu. Condiția de a avea o corelare între productivitatea muncii (intrebarea este, în acest caz, cum se calculează?) și creșterea salariilor este de mult timp nerespectată, în sensul în care creșterea productivității a fost mult mai mare decât creșterea salariilor. Acest lucru poate fi remarcat și în faptul că suntem pe primul loc în UE din punct de vedere al salariaților aflați sub nivelul de sărăcie.
Este însă regretabil că politica guvernamentală a fost focalizată numai către salariații din sectorul public și nu și către salariații din sectorul economic. Și avem aici în vedere două aspecte: pe de o parte, absența modalităților de creștere a salariilor nete în contextul transferului de taxe sociale de la angajator la angajat, care în sectorul economic a afectat în multe cazuri salariile nete, iar pe de altă parte, prin lipsa legislației care să încurajeze negocierile colective, astfel încât să permită realizarea de grile de salarizare (așa cum există în sistemul bugetar și cum existau în contractele colective de sector și național, eliminate în 2011). Diferența care apare între salarizarea medie netă dintre lucrătorii din sectorul public și cei din sectorul economic (care a ajuns la circa 1.000 lei) dă aparența unei discriminări, în fapt demonstrând însă lipsa de preocupare a guvernanților pentru sectorul economic, atât ca politică fiscală, cât și din punct de vedere al reglementarii legislative a pieței muncii și facilitării mecanismelor de distribuire a creșterii economice prin instrumentele negocierii colective.

Economica: Reflectă valoarea salariului mediu net din Administraţie publică munca depusă în acest sector?

CNS Cartel ALFA: Întrebarea creează imaginea existenței unei valori de referință sau a unei raportări echivalente. Munca, conform Declarației de la Philadelphia a Organizației Internaționale a Muncii, este partener al deținătorului de capital. Problema este dacă distribuția între muncă (lucrători) și capital (proprietar) este corectă. Atâta timp cât în majoritatea țărilor pentru muncă se distribuie circa 60%, iar la noi se distribuie numai 40%, evident că nu este corect. În plus, Administrația publică înseamnă servicii de care comunitatea are nevoie. De multe ori, considerăm că este numai birocrație și timp pierdut din punctul de vedere al cetățeanului. În fapt, ele nu sunt un cost pentru societate, ci o investiție în servicii necesare funcționării contractului social dintre cetățean și stat, prin diferitele sale instituții, dar care participă inclusiv la distribuirea corectă, de exemplu, față de cei defavorizați. Cum putem îmbunătăți aceste servicii este altă discuție, iar salarizarea este doar unul dintre aspectele care trebuie avute în vedere.

Economica: E corelată creşterea salariilor din Administraţie publică cu productivitatea muncii din acest sector?

CNS Cartel ALFA: Productivitatea muncii depinde de modul de calcul al acesteia. Dacă luăm creșterea PIB/salariat, atunci este perfect normală creșterea. Din câte știm, noțiunea de productivitate în sectorul Administrație publică nu se măsoară prin elementele tradiționale percepute, ar trebui calculată, în schimb, prin efectele sale în beneficiul cetățenilor pe care îi deservește: birocrație mai puțină (mai puține hârtii), timp mai puțin pierdut din punctul de vedere al cetățeanului, facilități și explicații. A nu se uita că în Administrația publică locală, deși este vorba de banul public, principiul de bază: “la muncă egală, salariu egal” nu se aplică, datorită liberalismului de tip SRL, introdus în legea de salarizare. Adică, datorită faptului că fiecare primar, prin decizia consiliului local către care înaintează propunerea de salarizare (cu toate sporurile și drepturile marginale), realizează propriul său sistem, mărginit de salariul minim garantat în plată (astăzi 2.080 de lei) și indemnizația viceprimarului, stabilită prin lege. Deci se compară un venit salarial cu o indemnizație și o serie de elemente subiective care nu conduc la corelarea „productivității”.

Economica: E oportună continuarea acestei tendinţe de creştere a salariilor din Administraţie publică?

CNS Cartel ALFA: Cum am explicat mai sus, continuarea acestei politici fără realizarea unui echilibru între personalul din Administrația publică și lucrătorii din sistemul economic devine deficitară, chiar sunt şi vor apărea acţiuni negative, efectul negativ major fiind o presiune asupra pieței muncii de migrare, deoarece sistemul nu mai funcţionează normal. Nerecunoașterea valorii muncii, a unei scări de valori adecvate, creează presiune asupra lucrătorilor români de a pleca, optând pentru un sistem adecvat percepției lor pentru o piață a muncii corecte.

Economica: Cum a fost afectată piaţa muncii şi cum va fi afectată pe termen scurt şi mediu de creşterea salariilor din Administraţie publică?

CNS Cartel ALFA: Piața muncii a reacționat imediat în câteva direcții: rata plecărilor (migrării) continuă să se mențină la un nivel ridicat, numărul românilor plecați în străinătate care doresc să se întoarcă scade în continuare, interesul pentru calificare, profesionalizare scade, crescând interesul pentru găsirea unei “pile” pentru un loc în administratia publică. Fără îndoială că există și un efect de contagiune, iar sectorul economic a reacționat pe alocuri, dar în lipsa instrumentelor care să permită și să încurajeze negocierea colectivă, concretizate în acorduri la toate nivelurile, acest efect este limitat și inegal.