Majorarea accizelor la carburanţi, energia, restaurantele, apa şi canalizarea au accelerat creşterea inflaţiei în iulie – analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Creşterea lunară a preţurilor de consum (+0,6%), cea mai ridicată din ultimele cinci luni, a pus inflaţia anuală pe o traiectorie de creştere temporară, aceasta „sărind” la 5,4% în iulie a.c., de la 4,9% în luna anterioară, precizează sursa citată. Impulsul a fost dat în principal de „combustibili”, „energie electrică” şi „gaze naturale”, care au afişat o creştere lunară agregată de peste 2%, la care s-au adăugat scumpirile lunare importante ale serviciilor „apă-canal” şi cele de „alimentaţie” (restaurante, cantine). Preţul acestora din urmă a crescut notabil la nivel lunar cu 2% şi respectiv 1,3%. Excluzând impactul creşterii preţurilor la produsele şi serviciile menţionate mai sus a căror pondere agregată este de peste 22% din coşul de consum, inflaţia anuală ar fi coborât la 4,3% în iulie a.c. Rata inflaţia de bază (CORE 2 ajustat) a continuat să scadă în iulie până la 5,5% (de la 5,7% în iunie a.c.) însă ritmul de descreştere a fost cel mai redus din ultimele şase luni, susţin autorii Buletinului.

Conform estimărilor băncii, încetinirea trendului anual al inflaţiei de bază în ultimul an (iulie 2023-iulie 2024) a fost susţinută de componenta alimentară, în timp ce serviciile şi produsele nealimentare au generat mai degrabă o presiune ascendentă.

„Într-adevăr, în ultima perioadă se observă o tendinţă de destindere a preţurilor produsele nealimentare care sunt componente ale CORE2 ajustat. Dacă această tendinţă se menţine, inclusiv la nivelul serviciilor, atunci CORE2 ajustat şi-ar putea mări aportul la încetinirea preţurilor de consum per ansamblu în perioada următoare. Ne menţinem, deocamdată, prognoza de inflaţie pe final de an la 4,6%, în condiţiile în care semnalele privind continuarea procesului de dezinflaţie nu sunt totuşi prea puternice. Există o serie de riscuri a căror materializare fie este evidentă de ceva vreme şi va fi şi în continuare (exemplu creşterea alertă a veniturilor populaţiei), fie începe să se materializeze (producţia agricolă autohtonă slabă, volatilitatea preţurilor la energie)”, se arată în analiza menţionată.

Acest mix de creştere alertă a veniturilor şi producţie agricolă slabă ar putea duce la o tendinţă de amplificare a avansului preţurilor produselor alimentare, iar luna iulie a transmis deja un prim semnal în acest sens (preţul alimentelor a crescut cu 0,1% faţă de iunie, când, în mod normal, iulie consemna reculuri lunare la această categorie de produse; de asemenea, preţul lunar al „legumelor” a rămas aproape neschimbat în iulie).

„În acelaşi timp, modificările legislative relativ recente au început să inducă o volatilitate a preţului electricităţii şi gazelor naturale, ceea ce dă o notă de impredictibilitate traiectoriei lunare a inflaţiei. Mai mult, capacitatea limitată de producţie a energiei pe plan local accentuează incertitudinea cu privire la evoluţia în viitor a preţului energiei şi mai ales a impactului acestuia asupra inflaţiei, având în vedere ponderea mare în coşul de consum a energiei electrice şi gazelor naturale (peste 18% cumulat). Banca centrală şi-a redus recent prognoza de inflaţie la 4% pe final de an, de la 4,9% anterior, semnalând însă că balanţa riscurilor la adresa inflaţiei este orientată mai mult spre creştere. În acelaşi timp, guvernatorul BNR a menţionat că politica monetară este în mare măsură restrictivă, având în vedere diferenţialul pozitiv între nivelul dobânzii şi cel al inflaţiei. Aceasta arată că banca centrală rămâne „în gardă” în ceea ce priveşte inflaţia, mai ales pe termen scurt”, se mai precizează în analiza Libra Internet Bank.